Asa, m-am racorit!

 

AȘA,M-AM RĂCORIT!!!!

Autor: Stefan Mari Lena 

 

E greu să mă-nțeleg cu tine,

căci pasul meu,nu-i saltul tău!

În timp ce eu te caut prin vecine

tu umblii teleleu

Te știe Dumnezeu!!!

De dimineața până seara

(ba, chiar și noaptea,

ca nebună)

îmi fac cărare printre gânduri

și-n curte prin răsaduri:

(mă uit și în fântână!)

Nu te găsesc nici pe uliță

și nici în bătătură

(să-ți spun doar”noapte bună”

am și-un toiag în mână!)

Dar, ia-te de unde nu ești!

Bețiv, curvar și secătură!

Bărbat, tu te numești?

De ți-oi mai da vreo-mbucătură!

Oi fi la baba Rada, acum

în miez de noapte,

să-i tai vreo patru lemne!

Oi fi la crâșma lui Matei,

sau… te-o oprit Suzana,

să-i dai vreo ”câțiva lei”?

De mâine, eu nu-ți mai fac

mâncare! Adio și spălat!

Eu, sunt sătulă,și m-am cam

săturat,atâta de umblat!

Tu vei posti, sau… hai!

ți-oi da vreo murătură!

(și-aceia-n bătătură!)

În casă n-ai ce căuta!

E liniște și e curată

Nu mai duhnește nici a vin

și nici a ”preacurată”!

Rămâi cu-aceleași vechi ciureci

rupte pă la- nădituri,

căci ața s-a tocit demult

și pă la cusături

(și-n fund, dar și-n față)

Sigur, că îți convine!!!

De unde atâta ață,

îmi spui poate și mie,

măi bețive?

Tu nu mai ai rușine?

Nu-mi mai lovi în geam cu basca!

De unde oi fi luat-o?

Parcă pe capul lui Vasile,

bărbatul lui Suzana,

o văzui odată.

Ți-am zâs, nu mai lovi

cu ea la geam că latră

cânii :ai noștri ,

ai vecinului

și cei ai satului.

E noapte liniștită-acuma

senină, caldă.

De nu te-am găsit nicăieri

să stai cu noi la masă,

să dormi bețive în grădină

pe frunze de coceni!

Să-ți intre vântul prin ciureci

și în stomac doar…gândăcei.

Acușa, că m-am „răcorit”

și ți-am strigat tot ce-am dorit

pot spune”NOAPTE BUNĂ”,

Să dormi bărbate ”liniștit”,

Să-ți fie-nvățătură!

De acelasi autor: 

Eu sunt straina

Prefa-te!

Ce sus mi te-am cladit!