
ZIMBRUL ȘI PASĂREA
Autor: Aurelia Oancă
.
Un zimbru fioros, nevoie mare,
Păștea-n pădure iarba liniștit,
Deodată-n fața lui, timid apare
O pasăre c-un dulce ciripit.
.
Un ochi atent privește arătarea
Și se întreabă ce o fi dorind?
Cirip, cirip, ea-și pune întrebarea:
De unde oare acesta-o fi venind?
.
Eu sunt un zimbru mare și puternic
Și pasc aici că este casa mea!
Tu cine ești? Sau vii aici vremelnic?
Sunt cântăreț pe-o mică rămurea!
.
Și zimbrul, și micuța cântăreață,
S-au salutat și-atunci au hotărât,
Pădurea toată și a ei verdeață,
Va fi pe veci castelul neînfrânt,
.
De oameni răi sau de stihii nebune,
Ce vor a dărâma al lor palat,
Păzit de trupuri demne și de-un nume
Ce va răzbi în lume, nepătat!
.
👋👍👍👍
ApreciazăApreciază