Poezii* Gheorghe Cutasevici

GHEORGHE CUTASEVICI

Poezii

Autor:  Gheorghe Cutasevici

PREÎNTÂMPINARE
Se uită tristă amintirea
Şi grijile privesc atent:
În inima durerii noastre
Se-mplântă iar un monument…
Apasă greu pe oseminte,
Aruncă umbra peste dor
Şi cată ochii lui de piatră
Să vadă ochi de cerşetor.
Dar, doamne, câte monumente
S-au înălţat ca cel de-acum!
Durerea noastră, glia noastră
E neagră de atâta scrum…

AMENINŢARE
Tatăl, moşii şi străbunii
Au căzut pentru o pâine,
Care e acum la tine.
Tu o muşti, îmi dai şi mie
Şi ai crede, cine ştie,
C-am uitat de bătălie;
Şi ai crede, se prea poate,
Pentru-această „bunătate“
C-o să mi te iau de frate.
Află dar: când pun în gură
Umilita fărmătură,
Eu înghit şi-o-njurătură.
Şi mai află: timpul are
Loc şi pentru răzbunare,
Vreie soarta să fiu mare!..

CHEMARE
Pentru iubirea care-o am
Mă scuipă ura cu napalm,
Pentru pământul meu cel drag
Mă sfâşie cu dinţi de tanc…
Auzi tu, om? Auzi tu, veac?

ÎNDEMN DE CALMARE
Ne-am născut cu un destin
Dintr-un tată, om de chin,
Dintr-o mamă – cu venin.
Şi ştim bine cum se stinge
Focul răului cu sânge.
Am crescut într-un noroc,
Despărţiţi de timp şi loc,
Cu necazul – la un loc.
Pe acelaşi semn sub soare
Voi – mai mici, şi eu – mai mare.
Noi cu toţii am luptat
Să visăm un vis curat.
Noi cu toţi-am căutat
Pentru inimă şi minte
Numai lucruri mari şi sfinte.
Însă răul, vechiul Rău,
Se aprinde-n noi mereu
Şi mai marele sânt eu…
Fraţilor, pentru a-l stinge,
Oare-mi va ajunge sânge?

GLAS DE ÎMPĂCARE
O, dragă Viaţă, viaţa-mi ce-i
Făr de frumoasele scântei,
Pe care-n mine le sădeşti,
Când mă loveşti?!
Iubită Viaţă, eu ce sânt
Făr-de fermecătorul cânt,
Pe care-l scriu a tale guri
De lovituri?!
Mărită Viaţă, viaţa mea
E nicovală-n faţa ta
Şi fericit sânt că pot sta
Să mă loveşti pe zi, pe an
Cu-al tău ciocan.
* * *
Pământul geme scrijelat
De veninoase gheare,
Şi pieptu-mi arde săgetat
De patimi infernale…
Eu vă aud, vă plâng de jale,
Cu voi sunt, fraţii mei!
Cântec pe câmpul de luptă
* * *
Timp de luptă fără seamăn!
Timp venind din tată-n fiu!
Trece pacea printre oameni
Ca un soare prin pustiu…

GÂNDUL
De glasul făr-de glas chemat
Strâng cu strămoşii oaste
Şi caut vrednic aliat
Pe-ntinsul vremii noastre.
Să nu încerce careva
A-mi tulbura credinţa,
Căci fiinţarea-i va vedea
Cu ochii nefiinţa.
Eu pentru Mama, scump cuvânt,
Şi Patria, sfânt nume,
Sparg bomba urii pe pământ
Şi fac prăpăd din lume!

CUVÂNTUL
Cuvântul – slavă şi mândrie!
Cuvântul – daltă şi ciocan!
Cuvântul – semnul omeniei!
Cuvântul!… Uite-l iatagan.
Străpunge sfintele hotare
De ţărm, de apă, de eter,
Despică-ncrederea cea mare,
Crescută-ntre pământ şi cer.
Şi unde dă, şi unde-ajunge
Nu plouă pe pământ, nu ninge,
Ci zările se văd în sânge…

OCHIUL
Iar ochiul… Ochiul uite-l glonte.
Iubire, nu te arăta,
Ascunde-n sine faţa ta,
N-o ridica!..
Acum nu-i timpul care-l ştie
Trecutul gingaşelor ploi,
Ce ne-au scăldat cu flori pe noi,
Azi e război!
Iubire!.. Dar iubirea vine.
Şi ochiul râde nemilos,
Şi glontele-o doboară jos…
Sunt ticălos.

SUFLETUL
Când mă ating de clipa care arde,
Întâi în flăcări sufletu-mi se-avântă,
Priviţi-mi-l – un suflet care cântă!
Nici viaţa mea, nici vieţile străine –
Nimic nu-i doare calea-n slăvi urcată,
Priviţi-mi-o – o cale-nvăpăiată!
…Căci arde clipa, sufletul nu arde,
Din piatră e augusta lui fiinţă,
Uitaţi-vă, – din piatră cu credinţă!

TRISTEŢEA
Din ce vechimi s-a cuibărit în mine?
Cu ce ventuze oare s-o fi prins
De locul care lacrimă suspine,
Acela unde eu sunt un învins?!
De cum o simt c-a început să sape
Cu ochii ei în jurul meu privesc,
Iar şarpele (tristeţea este şarpe)
Îi muşcă-ntâi pe cei de mă iubesc.
Apoi întreaga lume de sub soare
Se face laşă, mârşavă şi rea,
Eu trec prin ea şi sufletul mă doare,
Şi soarta omenească-mi este grea.
…Dar, oameni buni din ziua cea de mâine,
La voi zâmbind vreodată de-o să vin,
Să ştiţi, prin vreme m-a adus de mână
Tristeţea asta, şarpe cu venin.
* * *
Timp de luptă fără seamăn!
Timp venind din tată-n fiu!
Trece pacea printre oameni
Ca un soare prin pustiu.
Cântec în clipa de răgaz
* * *
Coboară-ncet
Din azi în ieri
Perdeaua unei calde seri.
Tu te grăbeşti
C-un pas
rămas
Să-l faci
Din luptă în răgaz.
Şi l-ai făcut.
Acuma treci,
Te-aşază
Sau te culcă, deci.
Din griji de lut
Va creşte-un cânt,
Ascultă-i vocile
pe rând.

Pachetul TRIO pentru sufletul tau !

Nou!Promotie pachetul TRIO pentru sufletul tau ! Contine cartile scriitoarei Mihaela CD: Uneori elefantii zboara, Focul din Noi si Binecuvantare si chin.Cumpara cele TREI ”bucatele de suflet”ale autoarei Mihaela CD volumele ”Uneori elefantii zboara”(250 pag) ”Focul din Noi” (240 pag) si ”Binecuvantare si chin”(250 pag) si ofera-ti un cadou de suflet tie, sau celor dragi tie! Comanda acum la pret promotional! Oferta speciala! Timp limitat! Pret promotional de 85$[valoare de 107$]

85,00 CAD

Un gând despre „Poezii* Gheorghe Cutasevici

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.