Să nu mă cerți inimă,
Autor: Elena Tudosa
Să nu mă cerți inima mea,
Când dorul rău mă va răpune,
Să înțelegi durerea mea,
Că nu o am cui spune.
Să te învălui în tăcere,
Să guști doar focul dorului,
E cum ai bea în loc de miere,
Doar amarul veninului.
De vei vedea că n-am puteri,
Și sufletul mi-l simt urlând,
Să – mi dai numai o mângâiere,
Nu mă ucide suferind.
De simți inima că ești frântă,
De dorul ce ca un spin te-nteapa,
Încearcă sufletu-mi alintă,
Găsește tu o cale dreaptă,
Să-mi stingi durerea, să vindeci rana,
Ce sufletul mi-l chinuiește,
Cu dorul ce nu tine seama,
Și zi și noapte mă -nsoteste.
Să nu mă cerți inima mea,
De-ncerc să mă descătușez,
O rază de lumina-aș vrea,
Atât mai sper și mai visez.
Ajută-mă sa scap de chinul,
Tristeții care m-a răpus,
Găsește-mi tu calea, destinul,
Și dăruiește-mi un nou vis,
Vindecă -mi dorul căci nebunul,
Mă arde-n jar nestins.
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Poezii pentru sufletul meu 