Creste Luta

creste luta de sandu chiva

CREȘTE LUȚA

Autor: Sandu Chiva 

Doarme Luța în pătuț
După merea zvăpăială,
Ce să-i faci e cam micuț
Dar nu e mare scofală.

Doarme Luța obosită
Și visează fel de fel,
Este foarte fericită
Își dorește un cățel.

Crește Luța..dar pătuțul
E și astăzi neschimbat,
A rămas mic și căruțul
Ce pe fată a plimbat…

Crește Luța, crește mare
Va merge la grădiniță,
Mama va fi mândră tare
Și-i va prinde-n păr fundiță!

De acelasi autor: 

Pagina Sandu Chiva

Am ramas fara caciula

Micutul Cracanel

 

Reclame

Bunicule, mai spune-mi o poveste! 

BUNICULE, MAI SPUNE-MI O POVESTE DE MIHAELA CD

Autor: Mihaela CD

 

Desprins din basme-mi pare acum bunicul

Cu ai  sai  ochi blanzi  si cu  chipu-i  asezat

Din  pipa-i lunga  aburea in cercuri  timpul

Cu  vorba-i  rara, grava si cu  tonul  apasat

 

Imi pareau un  paradis  vacantele  de vara

Alaturi de bunicul meu cel carunt si sfatos

Caci el stia minunate povesti de odinioara

Si-mi placea s-ascult basme cu Fat Frumos

 

Cu mainile-i aspre , muncite si  batatorite

Si cu privirea-i calda si blanda de-ardelean

Bunicul drag imi depana povestile favorite

Ce le-adoram, ca le stiam  de-acum un an.

 

Dar uneori uita  si mai schimba povestea

Cu istorioare-n fraze  simple  si modeste

Eu il rugam si el rabdator imi repovestea

Bunicule,te rog ,mai spune-mi o poveste!

 

De acelasi autor: 

Amintirea  anilor  pruncuti

Copilarie-n satul mic uitat de ani

Cutiuta  cu amintiri

 

 

E doar mama

e doar mama de elena tudosa

 

E doar mama,

Autor:Elena Tudosa

 

Dintre câte-s pe pământ,
Unul este cel mai Sfânt
Cel mai scump, frumos cuvânt, ,
Care-i? Cred ca v-ați dat seama….
E doar mama.

Cine-n brațe mi te ține,
De cum te-a adus pe lume,
Cine cu Dragostea-i Sfântă
Ca să crești mi te ajută,
Nu-i prea greu în a-ți da seama….
E doar mama.

Când devii mai măricel,
Și faci pașii copăcel,
Cine este lângă tine,
Și de mână mi te ține,
Ca să mergi și să -nvingi teama….
E doar mama.

După câțiva anișori,
Când devii mai mărișor,
Cin’devreme atent te scoala,
Pregătindu-te de școală,
E ușor ca să-ți dai seama,
E doar mama.

Când uneori nu-nțelegi,
Rostul vieții să-l alegi,
Când ești mare, adolescent,
Cin’te-ndruma așa atent,
Și te sfătuie…ia seama…
E doar mama.

Apoi când ești om matur,
Si-ntalnesti de toate-n jur,
Greutăți și oameni răi,
Ce-n lacrimă ochii tăi,
Cin’ ți-i șterge cu naframa…
E doar mama.

Când rost vieții ți-ai făcut,
Și-mplinit ai devenit,
Cu familie, copii,
Cine este cea dintâi,
Care te va ajuta,
Să nu-ți fie viata grea…..
E doar mama, mama ta.

Fiule ce ești pe lume,
Ia aminte de la mine,
Nu e nimeni pe pământ,
Cu un suflet ca de Sfânt,
În afară de-a ta mamă,
Ea, sufletului ți-e icoană.

Pretuieste-o dac-o ai,
Ajutor și tu să-i dai,
Căci atunci când va pleca,
Sus în cer s-o inalta,
Ai să vezi cât ți-o lipsi,
Fie noapte, fie zi,
Doar un minut ți-ai dori,
Chipul ei a reîntâlni.

Fiule ia bine seama,
Nimeni nu mai e ca mama!

De acelasi autor:

Pagina Elena Tudosa

De dorul tau nemarginit

As vrea maicuta

 

 

Spre poarta copilariei

spre poarta copilariei de teodora dumitru

Spre poarta copilăriei

Autor:Teodora Dumitru.

Dor de cumpăna fântânii, 
Lângă care am crescut , 
S-au dus anii ca nebunii, 
Nici nu ştiu când au trecut ,

Parcă şi acum, în minte , 
O aud ,în vânt , trosnind , 
Şi mă văd copil cuminte , 
Împrejuru-i alergând!

Văd prin ceață amintirii, 
Pe-ai mei, toți ,în jurul meu, 
Şi-acolo-n adâncul firii , 
Nu vă spun cât mi-e de greu !

Nu vă spun ce rău mă doare , 
Că ,pe rând ,cu toți s-au dus ,
Ieri copil , acum om mare , 
Şi-ai mei paşi duc spre apus !

Şi mă-ncearcă o tristețe, 
Care ochii-mi umezesc ,
Că mă-nedrept spre bătrânețe, 
Timpul nu pot să-l opresc !

Dar pe drumul nostalgiei ,
Care-l port în gândul meu 
Spre poarta copilăriei, 
Mă întorc şi bat , mereu !

Îmi deschide o copilă, 
Pură, dulce şi frumosă, 
Şi privindu-mă cu milă ,
Mă lasă să intru -n casă!

Văd acolo lucruri multe,
Lângă care am crescut ,
Simt cum dorul mă pătrunde ,
De tot neamul meu pierdut !

Văd bunicii buni şi harnici , 
Lângă care-am crescut eu ,
Buni la suflet, oameni darnici , 
Acum duşi la Dmnezeu!

Şi văd draga de fântână, 
Ce-o aveau în curtea lor ,
În barbă ,lacrimi se-adună, 
Cu-o mână le şterg uşor !

Las copila-n lumea ei ,
Cumpăna trosnind în vânt 
Şi mă-ntorc la anii mei , 
Cu lacrimi de dor , curgând!

De acelasi autor:\

Nostalgie

Primavara vietii

Ghiocelul

 

 

Bine ai venit aprilie!

bine ai venit aprilie de elena tudosa

Bine ai venit aprilie!

Autor: Elena Tudosa 

Azi coala de hârtie aștepta tăcută,
Sărutul penitei cuminti ce scrie mereu,
Cu lacrima caldă din calimara mută,
În care se-ascunde câteodată sufletul meu.

Cuvintele amestecate în gându-mi hoinar,
Se-nghesuie să evadeze din minte, rânduri,
Mi-e dor să mai fiu o zi copilul strengar,
Ce-aleargă zglobiu primăvara pe câmpuri.

Ce repede timpul în clepsidră s-a scurs,
Ca o boare de vânt, o batere de aripă,
Copila din mine azi se bucură nespus,
Și primăvara ar vrea, s-o oprească o clipă.

Privirea-mi radiază cu fericirea unui copil,
Seninul îl imbratiseaza ca pe o comoară,
Minunată ești primăvară în luna april,
Dar te ador de undeva departe de țară.

Atâta frumusețe, bucurie, splendoare,
Cum să las coala de hârtie s-aștepte,
Când sufletul meu e ca o rază de soare
Ce sărută, în firele de iarbă gingașele margarete.

Cât de frumos verdele surâde cu bucurie
Primăverii, colt de paradis atât de minunat,
Bine ai venit mult așteptat întâi de aprilie,
Azi mi-ești vers și mă bucur ca un copil nevinovat!

De acelasi autor: 

De-ai sti tu primavara

Dor

Doar teama

 

Paine muncita

paine muncita de teo d.

 

Pâinea muncită

Autor:Teodora Dumitru

Te mai țin, bunico , minte ,
Cum veneai cu sapa-n spate ,
Cu hainele prăfuite, 
De sudoare încărcate !

Alergam în fața ta ,
Cât puteam ,când te zăream ,
Ca să te ajut cumva ,
Luam sapa şi-o duceam !

Dup-o lungă zi de vară ,
Ți-era trupul ostenit ,
Te-asezai pe prispă- afară ,
Să te odihnești un pic !

Ma-nvârteam pe langa tine
Şi săream într-un picior ,
Nu înțelegeam prea bine ,
Cât trudeai tu pe ogor !

Îți scoteai pâinea uscată,
Din sacoşa prăfuită,
Şi-mi spuneai …dragă nepoată,
Asta e pâine muncită !

E gustoasă, e mai bună,
Are gust de cozonac ,
Mi-o dădea bunica-n mână,
Şi muşcam din ea ,cu drag !

Cât stăteam pe lângă ea,
Scotea apă din fântână,
Hainele şi le spăla,
De sudoare si țărână!

Se schimba cu haine bune ,
După ce trupu-şi spăla ,
N-am cuvinte să pot spune ,
Cum era bunica mea !

La lumina lămpii, mică ,
Îmi părea ca o icoană ,
Scumpa mea , dragă bunică,
Suflet bun de pus la rană !

Cum aş mai întoarce roata ,
Ea, să-mi dea pâine muncită ,
Când lasă din mână sapa ,
Şi sacoşa prăfuită !

Eu să muşc cu bucurie ,
Şi să sar într-un picior….
Scriu acum o poezie ,
Pentru că mi-e tare dor !!!

De acelasi autor: 

Marea mea albastra

Ploaia de petale

Sa nu-mi spui…

 

 

 

Batranul  lautar … 

Batranul lautar...de Mihaela CD

Autor: Mihaela CD

 

Deseori, dansam  cu  veselie

In a  mea  scumpa  copilarie

La bunicii mei iubiti , la tara

Un lautar ne canta la vioara

 

Maiastre note te-nvitau la joc

Noi dansam cu verva si cu foc

Ce bucurie mai era odinioara

La hramurile sfinte de la  tara

 

Lautarul  ne-nveselea cu rime

In cantece pe strunele-i divine

Avea melodii diverse, adunate

De ras si plans ,pe comandate

 

Si-n gand revad cu melancolie

Batranul  cu palaria-i  aramie

Lautarul cu a lui dulce vioara 

In scumpe amintiri de la tara…

 

De acelasi autor: 

Lautare , prieten si frate

Magia florilor de cires 

Drumul  catre fericire

 

Sa nu-mi spui…

sa nu-mi spui de teodora dumitru

Să nu-mi spui …

Autor:Teodora Dumitru

Să nu-mi spui că nu ți-e dor ,
De ce-a fost frumos odată ,
De căsuța cu pridvor ,
Și apa de izvor , curată !

Să nu-mi spui că nu te doare ,
Când în urmă te gândești ,
La copilăria , floare ,
Pe care n-o mai găsești !

Să nu-mi spui că nu mai vrei ,
Să mai fii copil odată,
Eu și-acum la anii mei ,
Aș întoarce a vieții roată !

Să nu-mi spui că nu-ți dorești ,
Să alergi pe câmp cu flori,
Sau pe drum să-ți prăfuiești ,
Hainele ,încă din zori !

Să nu-mi spui ,omule drag ,
Că nu cred nici un cuvânt !
Că n-ai vrea să stai în prag ,
Să asculți cucul cântând !

Eu pe toate le doresc ,
Chiar de știu că nu se poate !
Sufletul mi-l liniștesc ,
Și-mi duc viața mai departe !

Anii trec, se duc în grabă,
Nu avem cum să-i oprim ,
Câte-un dor, încet , mă- ntreabă ….
Vrei să mai copilărim ???

De acelasi autor:

Am atins…

Ghiocelul

Iubita primavara

 

 

Stop pe autostrada  imbatranirii  

STOP PE AUTOSTRADA IMBATRANIRII  DE MIHAELA CD.jpg

Autor: Mihaela CD

 

Petrecut-am clipe de suplete

Plimbandu-ne pe sub castani

Intr-a noastra draga tinerete

Ne-am intors ,cu zeci de ani !

 

Amintiri  din vechiul  fraged

Ne-au cotropit rand pe rand

Drumul  prin  pruncie neted

Noi il strabateam  prin gand

 

Ne-am pierdut doar o clipita

Si-am redevenit iarasi zglobii

Lasatu-ne-am  dusi de  ispita

Si am ras sarind  ca doi  copii

 

De-am avea elixirul intineririi  

Si timpul sa-l oprim din galop

Iar pe autostrada imbatranirii

De-am putea sa scriem STOP.

 

De acelasi autor: 

Comerciant de iluzii

Patruzeci  de ani de iubire

Rapsodia inimii cu doruri  

Femeie din varful unui munte

Femeie din varful unui munte de Violeta Butnariu

Autor: Violeta Butnariu 

 

Eu sunt o femeie din varful unui munte,

Si precum se stie ma domesticesc …

Doar ca asta seara,un motiv anume ,

M-a facut sa tremur..Pentru ce traiesc?

M-a facut sa sufar ,nu fatarnicia,

Sau cumva tradarea,nuuuu nu m-a facut ! .

Mi-am vazut o clipa iar copilaria…

Si inlacrimata-n transa m-am pierdut!

Un copil de-o schioapa ma solicitase ,

Si eu egoista spate i-am intors ,

De atunci o caut ,si nu dau de dansa,

Mi-e asa de frica, m-am intors pe dos….

Cand iti iese-n cale o asa oferta ,

De-a fi generoasa ,nu o refuza…!

Caci refuzul asta poate fi o viata

Ce nu are sanse daca nu-i vei da!

De acelasi autor:

Vis de iubire

Dumineca de primavara

Seara de catifea

 

Razand primaverii

RAZAND PRIMAVERII DE MUGUREL PUSCAS

RÂZÂND PRIMĂVERII

Autor:Mugurel Puscas

Privesc cerul albastru şi râd…
Râd cu ochi mari, bucuroşi, de copil
Adierii zefirului palid de primăvară.
Simt în mine fantasticul care zvâcneşte
Făcând să-mi tresară fiecare celulă
Şi mai departe de aceasta… Infinitul !

E minunat să priveşti nemăsurarea cerului,
Să simţi în nări adierea vântului aducător
De căldură şi viaţă…
Seva ce palpită în fiecare mlădiţă
Abia crescută…
Freamătul aripilor pictate la orizonturi.

Păşind înspre-nceputuri, pe poteci de munte,
Să-ţi potoleşti setea
La buza pârâului ce curge uşor
Printre pietrele creionate între
Firicele de iarbă…
Să simţi în vene freamătul munţilor.

Chiar de te-ai întoarce spre azi
Inima-ţi va rămâne acolo,
Împrimăvărată,
În timp,
În trecut,
În eternitate.

Şi să râzi, să râzi cu ochi mari,
Bucuroşi, de copil.

De acelasi autor:

Poarta spre inima mea

Ghiocelul

Luna lui Florar

 

Nostalgie

nostalgie de teodora dumitru

Nostalgie

Autor: Teodora Dumitru 

Te-am căutat copilărie,
Prin clipocitul de izvoare,
Prin colbul cald de pe câmpie,
Prin florile de pe ponoare…

Am întrebat și frunza deasă
A codrului ,prieten bun
Și iarba câmpului,de coasă
Și pietrele de lângă drum…

Și trilurile înălțate
De păsările verii-n cor
Și dorul meu care strabate ,
Plutind pe norul călător…

Dar n-am găsit răspuns niciunde,
Nici iarba și nici frunza deasă ,
Nu știu pe unde se ascunde ,
Copilăria mea frumoasă .

Dar și pe tine tinerețe ,
Te-am căutat în fel și chip,
Prin poene ,prin fânețe,
Printre fire de nisip…

Prin locuri ce le port în minte,
Ca pe un minunat tezaur,
Al timpului de mai ‘nainte,
Când anii mei erau de aur !

Căutând fară-ncetare,
Chipul meu s-a ofilit
Şi…. rău sufletul mă doare,
Că sunteți de negasit !!!

De acelasi autor: 

Primavara vietii

Ghiocelul

Eu cu dor de primavara

 

 

Primavara vietii

primavara vietii de teodora dumitru

Primăvara vieții

Autor: Teodora Dumitru

Am fost şi eu ,cândva, copil crescut la țară ,
Şi-mi pare rău că anii, iute au trecut !
Gândindu-mă mai mult , începe să mă doară,
Că primăvara vieții s-a dus ca frunza-n vânt !

A rămas în urmă, undeva, departe
Pe poteci înguste , pe plaiuri cu flori,
Pe câmpii întinse, de soare scăldate,
Undeva, ascunsă, în ai vieții ,zori !

A fost fila vieții ,coala nepătată,
Plină de poveşti şi surâs curat ,
A fost bucuria în izvor scăldată,
Dar şi puritatea ce m-a mângâiat !

Tot urcând pe trepte, am trecut prin toate ,
Şi-am lăsat în urma dulcea primăvară,
Doar în amintiri mai găsesc păstrate,
Clipe fericite , de copil la țară !

Parca văd şi-acum câmpul cu verdeață,
Unde mă jucam printre mii de flori,
Unde înălțau imnuri pentru viața,
Cor de păsărele, cu-ale lor cântări !

Parcă văd şi-acum cumpăna fântânii ,
Drumul lung de țară pe care alergam ,
Şi când ne-ascundeam în mijlocul şurii,
Când de-a fața-ascunsa cu toți ne jucam !

Câte-ar fi de spus , aş umple o carte ,
Cu momente dragi din primăvara mea,
Pe care le am în suflet păstrate ,
Ca pe o comoară, ce n-o pot uita !

De-aici din toamna vieții, prin ochii amintirii,
Mai privesc în urmă şi mă regăsesc,
Lacrima imi joacă în clarul privirii,
De primavara vieții când imi amintesc !

De acelasi autor: 

Ghiocelul

Eu cu dor de primavara

Prima zi de primavara

 

 

Cantec de leagan

cantec de leagan de eugenia grobnic

Cântec de leagăn

Autor: Eugenia Grobnic

Cu lacrima-n ochi am ascultat
Un cântec de leagăn,dulce cuvânt,
Sunet duios,de timpuri purtat
Pierdut în uitarea dusă de vânt.

Mi-a șoptit,venind din depărtări,
Din clipa când nu știam durerea,
Căutam răspuns la întrebări,
Trăiam,neștiind ce-i amintirea.

N-aveam dor,nici iubiri postume,
Lacrimi se-ascundeau sub râs de copil,
Nu știam că visul apune
Și pasu-mi călca pe flori de april.

N-aveam timp,nu-i știam măsura
Iubiri îmi erau fluturi aurii,
Scăldată-n ploi,mângâiam natura
Atinsă-n candoare de maci purpurii.

Mi-e dor de-acel cântec de leagăn,
Șoptit în vântul ce adie ușor,
Să-mi las tâmpla pe vechiul mesteacăn,
De clipa apusă-n trecut,mi-e dor.

De acelasi autor: 

Ne-am trait iubirea-n vis

Iubirea

Lasa-mi…

 

 

Maica buna

maica buna de gabriel ionescu

MAICA  BUNA

Autor: Gabriel Ionescu

De mic copil, i-am zis bunicii mele Maica Buna.
Era din Poarta Branului, chiar de sub munte
Și-n mintea mea  era și soarele și luna
Și chiar și vântul se oprea ca s-o asculte.

Avea o bunătate practic infinită,
Și un respect de oameni  nesfârșit.
Avea Credință, era chiar o pocăită
Și un talent la scris, nebănuit.

Avea drept școală numai patru clase.
Pentr-o munteancă-n vremea ei, era de soi.
Muncea la câmp, te minunai cum coase,
Torcea la cânepă, țesea și la război.

Ea, Maica Buna, ma-nvățat ce-i Bunătatea,
Ea ma-nvățat ce-nseamnă Omenia.
Prin ea am cunoscut  ce e Dreptatea
Și-am învățat să prețuiesc Prietenia.

Din vârf de munte, coborâtă în Tohan,
Bunica mea cea mândră și frumoasa,
Scria și versuri cu-n talent Olimpian,
Cuvintele căzând rimat, ca iarba după coasă.

Ultimii ani ai vieții i-ai trăit la noi, în București
Și mi-a rămas în minte o-ntâmplare,
Într-un tramvai, biletul n-ai putut să ți-l plătești,
Iar la întoarcere-ai luat două. Asta e cinstea oare?

Eu sunt produsul a tot ce-am văzut la tine
Și-s mândru că ai fost Bunica mea
Mai învățat că totul, prin muncă se obține,
Ca OMUL poate totul. Rămâne doar să vrea.

De mic copil, i-am zis Bunicii mele, Maica Buna.
Era din Poarta Branului, chiar de sub munte.
Era chiar Zâna Munților și-avea cununa,
De înțelept, pe pletele-i cărunte.

Să-ți fie somnul veșnic, Maica Buna,
Așa cum ai dorit, în Satul tău,
Tu pentru mine fost și Soarele și Luna
Mi-ai fost exemplu și-mi vei fi mereu.

De acelasi autor: 

Conversatii cu Paler

Contraste

Mama

 

 

Iarasi copil

iarasi copil de mihail janto
IARĂȘI COPIL

Autor: Mihail Janto

 

Fă din viață sărbătoare,

zile multe, cât mai poți,

șterge tot ce-n suflet doare ,

zilele ce-s fără soț.

 

Viața nu stă în tipare,

nici în dorul plin de chin,

uită tot ce-n suflet doare,

uită ultimul suspin.

 

Șterge și cuvântul „moarte”,

fă nou ce nu-i permis,

gândurile să te poarte

dincolo de orice-abis.

 

Întoarce-n suflet un impas,

dă cu piatra într-un geam

şi strigă azi cu-același glas:

„griji mai mari, n-aș vrea să am!”

 

Strângeți iar în brațe mama,

spune-i azi cât o iubești,

când te va cuprinde teama…

poate mâine, n-o găsești.

 

Fă din viață nebunie,

fură-ți visele tiptil,

desenează pe-o hârtie,

fii din nou, o zi, copil.

 

De acelasi autor: 

Suflet drag, Tu Romanie

Nimic nu-mi datorezi

Ultimul suras

 

De-ar fi sa ma mai nasc o data

De-ar fi sa ma mai nasc o data de Mihaela CD

Autor: Mihaela CD 

 

De-ar  fi  sa  ma mai  nasc  o data

N-as  vrea sa  schimb ce  am trait,

Insa cu  siguranta ,as cere indata,

Sa-mi  lase  viata, timp, nedefinit!

 

Ca viata-i o arie de opera, scurta,

Pe cand s-o savurezi , s-a  sfarsit!

Poteca lumii-i  mult prea ingusta ,

Legat la ochi,te-azvarle in infinit!

 

M-am bucurat in  viata  de iubire ,

Si pot spune ca n-am trait  in van,

Dar momentele  pictate-n fericire,

Le-as mai trai, repetate, an de an!

 

Din anii fragezi ai copilariei mele,

Am fost un copil norocos si  iubit,

Si  pe-ndelete imi  deapan  filmele,  

Ce trist,  ca  tineretea  mi-a  albit !

 

Fost-am si  eu  copilul  unui  tata,

Si-am  adunat  comori de bucurii

Dar timpu-i  necrutator, nu iarta,  

Si  suportam a  sortii  intemperii!

 

Viata-i  cu  neprevazut  brazdata,

S-orice faci drumul tot are sfarsit,

De-ar  fi  sa  ma  mai  nasc o data,

As cere timp  sa-mi dea ,nesfarsit!

 

De acelasi autor: 

Aniversare-n Rai     

Timpul  vindecator

La nunta ta …

Diferente  la  fel

 

 

Viata ,ca o carte…

viata ca o carte de teodora dumitru

Viața, ca o carte…

Autor: Teodora Dumitru

 

Viața este ca o carte ,
Pe care-o purtăm cu noi ,
La-nceputul vieții noastre, 
Are doar câteva foi !

Dar trecând uşor prin viață , 
Multe pagini adunăm ,
Punem gânduri la prefață, 
Şi capitole formăm !

Frageda copilărie….
Începem cartea cu ea ,
Plin de flori și bucurie , 
Un capitol ca o „Stea”,

Ce-l purtam cu noi în suflet ,
Cât trăim pe-acest pământ, 
Cu file pline de cântec,
Puritate în cuvânt!

Apoi floarea tinereții, 
Un capitol plin de soare ,
Îl notam în cartea vieții, 
Îi punem titlu „,Splendoare „!

Şi notăm pe pagini multe ,
Tot ce am trăit frumos ,
Dar şi lucruri mai mărunte, 
Care au mai mers pe dos !

Despre toamna vieții scriu , 
Şi-i pun titlul „Împlinire „,
Din copacul aramiu, 
Vă las ramuri moştenire !

Şi din firele cărunte, 
Ce s-au aşezat la tâmple ,
Scriu în carte gânduri multe ,
Toamna vietii să o umple !

Un capitol este liber,
Încă nu am ce să scriu,
Despre iarna vieții, sigur , 
Umplu pagini mai tarziu !

Titlu i-am gasit …”Lumină „,
Pentru anii care vin ,
Să avem viață senină, 
Bătrânețe fără chin !

În cuprinsul cărții mele ,
Voi lăsa un gând frumos ,
„Mi-a fost viața adiere,
Am trăit-o cu folos”!

Atunci când ultima filă, 
Va ajunge la sfârsit, 
Voi închide cu-o ştampilă, 
„Viață dragă…Te-am iubit ” !

 

De acelasi  autor: 

Clepsidra

Lampa de petrol

Toamna vietii

 

 

 

Ingerul tau de lut

ingerul tau de lut de mircea trifu

ÎNGERUL TĂU DE LUT

Autor: Mircea Trifu

Un cuib de barză ți-am găsit, gingașă nebunie,
Cu ramurile de măslini furate dintr-o vază,
Eterne ca o clipă-n timp, de grijă să ne ție,
Când vara asta vei veni pe aripi la amiază.

Din floarea soarelui îți fac un leagăn fără fire,
Să fiu mereu când ochii tăi răsar în dimineață,
Uscându-ți lăcrima din vis sau dintr-o amintire
Căci ăsta este rostul meu în singura ta viață.

Pe pânză speră-un tradafir să prindă rădăcină,
Să-i coase frunze cineva c-un verde neatins,
I-e milă acului de lemn că-n ciobul de lumină,
Un fir de sânge nesfârșit s-a închegat de plâns.

Voi legăna ca un copil, bătrânul pe picioare
Și piscul său o să-l întind în gând fără să știe,
Păzit de haitele de lupi și-o hoardă de izvoare,
Să prindă roza rădăcini cât muntele-i câmpie.

Mă soarbe iară trupul tău în magice adâncuri
Și-mi disetează gura mea coloanele orfane,
Stând între ele, iar își zbate aripile de fluturi
Un cântec dulce din profundul bestiei umane.

Îmi tremură viața de frig pe-ntindere-asta albă
Îi sparg fereastra și-o alung afară-n primăvară,
Ajung pe jos la capul tău, tăcută fir de iarbă,
Să-ți fac din verdele iubit cerneala mea amară.

Stă ghemuită -n cuibul tău pe coala de noroaie,
Un chip de înger din trecut în rama sa de lut,
Îl iau în mine și-l ascund să nu vină vreo ploaie
Și să mă certe Dumnezeu că iară l-am pierdut.

De acelasi  autor:

O noua biblie-a iubirii

Ingere de lemn cioplit

Noaptea-i unica mireasa

 

Mama

        Mama de Gabriel Ionescu      

                 MAMA

Autor: Gabriel Ionescu 

                 Mamei mele

 

          Fără bani şi fără şcoală,

          Ai venit de pe la Bran,

          Să-ţi găseşti un rost în viaţa

          Imposibil în Tohan.

 

          Bucureştiul interbelic,

          Colţ de rai pentru avuţi

          Nu dădea prea multe şanse,

          Celor ce , au doar virtuţi.

 

          Făr -un ajutor de-afară,

          Ai găsit tot ce-i mai bun

          Pentr-o fată de la ţară :

          Fată-n casă la stăpân.

 

          Munca  nu ţi- a dat răsplata ,

          Şi-ai decis să nu fii tristă

          Deci te-ai măritat cu tata,

          Altul ca el  nu există.

  

          Om sărac şi fără carte,

          Tata era un om bun ,

          Şi din viaţ-aţi avut parte,

          Doar de bunul simţ străbun.

 

          N-ai avut viaţă uşoară,

          Tu tot timpul ai muncit

          N-ai simţit că timpul zboară,

          Şi-ai ajuns la asfinţit.

 

          Nu te-ngrijora măicuţă,

          Viaţa te va răsplăti,

          Şi-o să fi înconjurată,

          De nepoţi şi de copii.

 

          Şi pe la apusul vieţii,

          Când puterile te lasă,

          Vom fi toţi pe lângă tine,

          Şi-om avea şi bani şi casă

 

De acelasi  autor: 

Constatari tarzii

Ciudata primavara

Dragostea

 

Lampa de petrol

lampa de petrol de teodora dumitru

Lampa de petrol

Autor:Teodora Dumitru

Când văd lampa de petrol,
Agățată- n cui ,
Gânduri multe-mi dau ocol
Dar nu spun nimănui …

Mă aşez uşor si scriu ,
Gândurile mele ,
Că tare-mi place să fiu ,
Numai eu cu ele !

Lângă lampa pusă-n cui ,
Văd şi o icoană ,
Şi la geam nişte gutui,
Cu parfum de toamnă …

Am fost și eu copil, cândva
Şi păstrez în minte,
Cu drag ,copilaria mea ,
Frumoasă și cuminte !

Odaia-n care am crescut ,
Curată ,văruită ,
Şi soba caldă de pământ ,
Cu turte moi pe plită,

Dorul care nu ma lasă
În minte imi aduce ,
Atât de caldă şi duioasă ,
Bunica , suflet dulce !

O văd cum seara se ruga ,
La sfintele icoane,
Şi ce frumos mă învăța,
Să cred în Tine, Doamne !

Bunicul ne citea mereu ,
Din carti cu rugaciuni ,
Doamne- i port în gandul meu ,
Ca pe niște minuni !

Tot scriu pe coală amintiri ,
Ce le port în gând ,
Și-mi simt lacrimile, șir ,
Pe scrisul meu curgând !

Când văd lampa de petrol ,
În cui agățată ,
Simt cum mi se face dor
De anii de-altadată!

De acelasi autor: 

Toamna vietii

Declaratie de dragoste

Pagina Teodora Dumitru

 

 

Primaverile de odinioara

Primaverile de odinioara de mugurel puscas

PRIMĂVERILE DE ODINIOARĂ
( La Ruşii-Munţi… )

Autor: Mugurel Puscas

Păşesc în satul meu, de odinioară,
Celest tărâm în primăveri de mai,
În existenţa-i sacră, milenară,
Leagăn a fost, scump colţişor de rai.

Se hârjonesc lăstunii în livadă,
Pomii valsează în veșmânt de flori,
Îmi pigmentează pasul prin ogradă,
Corole graţioase, vii culori.

Mi-e dor de buni, de uliţi pietruite,
De pluguri adâncind picior de plai,
De-a satului meleaguri, dragi şi sfinte,
Reprimenite în mirific strai.

Sub ” Bursucău ” un vultur dă târcoale
Cu ochi agili, în zboru-i maiestuos,
Cu aripi largi se pierde lin în zare,
Vechi paznic al vernalului frumos.

Pe pajişti jilave, de dimineaţă,
Îl văd pe George, cocostârcul jun,
Prin treistii către Mureș, albi, în ceaţă,
Pasc mieluşei frugalul mic-dejun.

Ce zori-de-zi, fierbinţi, pline de viaţă!
Ce forfotă, la cântec de cocoşi !
Bat clopote, în rugi de dimineaţă
Un gând pios se-nalţă spre strămoşi.

Dor de sătucul meu de odinioară…
Chiot în lunci, iubiri trecute-n zori,
Poveşti cu tâlc în seri de şezătoare,
Vechi amintiri pe aripi de cocori.

De acelasi autor: 

Femeie,

Pagina Mugurel Puscas

Ca o lumina

 

Copilarie-n satul mic uitat de ani

 

copilarie-n satul mic uitat de ani de Mihaela CD

Autor: Mihaela CD 

 

Imi poposesc  cu drag in minte ,

Imagini sfinte prafuite peste ani

Din copilarie   imi  aduc  aminte

De jocul fara griji pe sub castani

 

Vacantele la  bunici  au ton auriu

Averi  dintr-o copilarie minunata

In satul de poveste as vrea sa fiu

In vremurile  fericite de-altadata

 

In zori  cand  ne  trezea  bunica

Mancarea  aburinda  ne-astepta

Frenetici  ne jucam toata ziulica

In sat hoinaream  pan’ se-nopta

 

N-aveam  internet si  telefoane

Desculti  ne jucam  prin frunzis

Si pe-ograda ne faceam cabane

Din  crengi  si  frunze , ascunzis  

 

O ce bucurie aveam  pe-nserate

Pe scena in pridvor  ne adunam

Si-nterpretam melodii preferate

Cu  versuri  ad  hoc le imbinam  

 

Si ce  fericire  mai era in  vaduri  

La  garla,  cu  copiii  nazdravani

N-aveam  nici griji, nici  ganduri

Acolo ,in satul mic uitat de ani !

 

De acelasi autor: 

Tortul de zapada

Amintirea  anilor  pruncuti

Sunetul  dragostei    

 

 

 

Amintirea  anilor  pruncuti

Amintirea anilor pruncuti de Mihaela CD

Autor: Mihaela CD

 

Din roua florilor inmiresmate de-altadata

Si din a Soarelui si-a Lunii inviorat parfum

Vreau  amintiri  uitate  sa rechem pe data  

Purtate  de-o  euforie  alba, inecata-n  fum

 

Sa mai ascult putin  cum creste firul ierbii

Sa fug din nou prin lanul  copt de amintiri

Si sa ma las purtata  de-a prunciei  corabii

Sa ma-nfior l-auzul  fantasticelor povestiri

                                             

Desculta s-alerg in nisipul ud spalat de val

Sa-mi  cante  vantul  cald, usor  prin plete

Sa-mi  fie dorul  inocentei  leganat  la mal

Interpretat in a copilariei gingase cuplete

 

Si-n visul albastrui cu odor de Nu ma uita

Le impletesc cununita  anilor mei cruduti

Cu nostalgie, vremurile magice voi invita,   

In  versuri din amintirea  anilor  pruncuti ….

 

De acelasi autor: 

La majoratul tau

Sunetul  dragostei    

De dragoste

 

 

Babaia

babaia de gabriel ionescu

Autor: Gabriel Ionescu 

 

Bunica mea paternă, eu i-am zis Babaia.

A avut două fete și-un băiat, pe Tata.

Cred nu c-avea scânteia, ci văpaia,

Iubirii pentru mine, zilnic arătată.

 

Într-o căsuță mica, lângă Piața din Obor,

Bunica nu avea nici apă, nici lumină.

Lămpii cu gaz  noi ii dădeam onor,

Iar toaletă, undeva departe, în grădină.

 

N avea servici, lucra la unul și la altul

Și din puținii bani, eu aveam partea mea.

Știa sa scrie. Ea spera să fac eu saltul,

De la sărac, la lumea ce-o dorea.

 

Atunci, o carte nu costa prea mult

Și-mi cumpăra  mereu ca să citesc

Și nu ma plictiseam deloc să o ascult,

Când povestea, ce bine-o să trăiesc.

 

Se lăuda la toți, ca eu citesc de mic

Și era mândră de tot ce făceam la scoală

Și azi regret că n-am putut să-i dau nimic,

Să-i ușurez din sărăcia ce-i dădea târcoală.

 

Aproape zilnic mă duceam la ea,

În cămăruța-n  care-avea un pat și-o masă

Și mi-ar fi dat și Luna de-o avea,

Bunica mea, cea mândră și frumoasă.

 

Bunicul meu, murise în primul război

Să crească 3 copii, Bunica s-a căsătorit a doua oară

Și-aveau acum, un nume  mai ciudat la noi,

Papa Ioana, Papa Alexandru. Eu aveam Papi în Țară.

 

Cât aș fi vrut să pot să-i trag lumină,

Cât aș fi vrut să aibe  apa-n casă.

Dar lumea asta, nu-i la toți senină,

Dar când eram la ea, mi se părea frumoasă.

 

Acum, că l-am pierdut definitiv pe Tata,

Pentru Babaia, sunt băiatul ce-a rămas.

Și aș fi vrut să-i fur groparului  lopata,

Ca  să-l mai țin pe Tatăl meu, acas.

 

Mare noroc am cu bunicii mei.

Mă simt bogat și mă simt important.

Nu mi-aș da locul pentru mii de lei,

Iar viitorul  e și-al meu. Sunt  licitant.

 

Și Maica Buna și Babaia, m-au iubit.

Eram Găbiță,cel mai mic dintre nepoți.

Și-o să regret mereu că nu le-am răsplătit,

Căci este tare greu să vrei și să nu poți.

 

Bunica mea paternă e Babaia.

Dar ea e și Papesa mea Ioana.

Am învățat. Nu o să sting văpaia,

Bunicii mei, voi chiar mi-ați fost Icoana.

 

 De acelasi autor: 

Neplaceri cotidiene

Generatia in blugi

Pacatul

 

 

Generatia in blugi

Generatia in blugi de gabriel ionescu

GENERAȚIA ÎN  BLUGI

Autor: Gabriel Ionescu 

 

Am fost și noi  odată Tineretul Țării,

Eram numiți chiar Generația în blugi.

Eram și nou frumoși și chiar eram și liberi

Și nu treceam prin Viață ca și coceni-n glugi. 

 

Aveam Cenaclul. Fenomenul  Patriotic,

La care-un singur OM, aduna zeci de mii.

Noi combăteam în felul nostru un regim despotic

Și toți Strămoșii noștri, erau cu noi, iar vii.

 

Sigur, noi nu aveam nici Internet, nici Mobile,

Doar Cartea era baza în cultura noastră.

Serviciile la părinți, erau stabile,

N-aveam drogați, nu ne uram și România era toată a noastră.

 

În fata casei, la iubitul nostru Adrian ,

O fostă Generaţie în blugi aduce un omagiu,

Maestrului ce zi de zi și an de an,

Pentru noi toți era un Guru, de la care luam Adagiu.

 

Azi, ne croim un drum doar printre Amintiri

Și mulți chiar uită ce-a-nsemnat Cenaclul pentru tineret.

A fost simbolul unei generații, manifestarea unei răzvrătiri

A cărui suflet, era Marele Poet.

 

Maestre, am luat o frunză, din nucul ce-l aveai în fața casei

O s-o păstrez, prin ea să stau la umbra amintirii tale.

Ea poate ți-a foșnit la geamul camerei unde scriai spre propășirea rasei

Și libertății și patriotismului  le ridicai Tu, osanale.

 

Te-au acuzat că l-ai cântat pe Ceaușescu,

Dar au uitat curajul, cu care-l criticai

Și au uitat ca tu, poetul Paunescu

Ai scris și Agramații. Doar tu, de ei râdeai.

 

Ești Eminescul  zilelor moderne

Și ai scos în fata țării, zeci de noi talente,

Am fi dormit pe stadioane, fără perne,

Să nu plecăm de la Spectacole eterne

 

Zeci de artiști, îți sunt ție datori

Că le-ai deschis un drum pavat, în față

Și toți îți vor  fi-n veci, chiar recunoscători,

Că le-ai fost Sprijin și le-ai dat Povață.

 

Ai doi copii frumoși și talentați

Iar Așchia, de trunchi nu se desparte,

Aș vrea să fie Generației în Blugi, ca frați

Și crezul Tău, să-l ducă mai departe.

 

La moartea ta, simt c-am îmbătrânit rapid iubit Maestru.

Ne-ai învățat să nu fim niciodată slugi,

Tu conștiinței noastre, i-ai ridicat sechestru.

Vom fi mereu ai tăi, noi tineretul Generației în blugi.

 

De acelasi autor:

Pacatul

Prima Doamna

Imi este dor

 

 

Noaptea-s fiu de imparat

noaptea-s fiu de imparat de mircea trifu

NOAPTEA-S FIU DE ÎMPĂRAT

Autor: Mircea  Trifu 

Dorm c-opincile-n picioare și-un ulcior cu apă,-n gând,
Iar sub pleopele închise mi-am ascuns o coală albă, 
Trag o dușcă de cerneală căci mă pregătesc visând, 
Să cobor de la fereastră, ajutat de-un fir de iarbă.

Și iau urma vechii urme pân’ la singura poveste
Care mi-a ramas în minte de când mi-a citit-o mama,
Mi-a trimis aseară noaptea să îi spun cum se sfârșește, 
C-a uitat de-atâta vreme și o plictisește teama.

Și-am ajuns târziu la poartă, coasa ce mă ținea minte
Mi se gudura în palma ce-o hrănea cu fân tăiat, 
M-a condus până în casă și-apoi s-a întins cuminte
Lângă vorba dulce-a mamei, unde-s fiu de împărat.

Ea privește pe furiș ochii ce-mi scrâșnesc nisipul,
Când sfârșesc a ei poveste și încep s-o scriu pe-a mea,
Doar să o citească mama poate-așa se-oprește timpul
Și-o să-și vadă-ntors copilul ce stă înc-ascuns de ea.

M-a batut un miez de noapte undeva pe lângă casă, 
Coasa nu-i, nici vorba dulce, doar un vis decolorat
Dau opincile la lupi și mă fac că nu-mi mai pasă, 
Când i-e dor de-a ei poveste fiului de împărat.

De acelasi autor: 

Doina unui rasarit

V-am cumparat marea de lacrimi

Pagina Mircea Trifu

Vecinul meu cu suflet bun

vecinul meu cu suflet bun de teodora dumitru

 

Autor: Teodora Dumitru

Avea vecinul un cireș și avea și-un suflet bun ,
Când ne vedea la poarta lui, ne da cireșe-n pumn ,
Țin minte , când eram copii iar el în floarea vieții,
Mereu eram la gardul lui , fetele , băieții …
Priveam cu poftă printre scânduri , cireșul ,plin , ciorchine ,
Simțeam cum ne ploua în gură și-l tot strigam …. vecineeee….

Ieșea mereu ,venea la poartă ,cu zâmbetul pe buze ,
Iar noi , grămadă peste el ….ce să-i mai cerem scuze ….!!!
– Ne dai cireșe , nea Matei ?… ceream, fără rușine ,
Ce suflet bun , de om, avea …. parcă să plâng , îmi vine….
Când văd cireșe coapte-n pomi , de el imi amintesc ,
Și-aș da tot timpul înapoi , să mai copilaresc !

Și ne dădea și ne chema , în pom să ne urcam ,
Și ne lasa, cât noi puteam , ca sa ne săturăm …
Acum, când a trecut deja ,dincolo de viață ,
Mă rog la Domnul să îi scoată , multe cireșe-n față …
Și mulți copii în jurul lui , în lumea cea curată ,
Să fie vesel , suflet bun , cum a fost el , odată !

De acelasi autor: 

O adiere

Dorinte neimplinite

Pagina Teodora Dumitru

 

 

 

Imi este dor

Imi este dor de Gabriel Ionescu

ÎMI ESTE DOR

Autor: Gabriel Ionescu 

 

Îmi este tare dor de tine Mamă dragă.
Mi-e dor de tot ce ai reprezentat în viața mea.
Inima ta iubea o lume-ntreagă,
Erai săracă, dar erai o stea.

Știai să te descurci cu bani puțini,
Tu toată viața, ai fost servitoare pentru toți,
Erai dispusă să ajuți și să alini,
Trebăluind mai mult chiar decât poți.

Ai rămas văduvă la sub 50 de ani.
Rămasă singură, fără vreun ajutor,
Eram doar eu cu tine, n-aveam bani,
Dar viața merge înainte, deși nu-i ușor.
 

O dată nu mi-ai dat măcar o palmă,
Rămâneai calmă, deși poate-o meritam,
Doar câte-odată îmi spuneai câte-o sudalmă,
Era puțin, dar nu doar pentru asta, te iubeam.

Ți-ai dedicat întreaga viață să-i ajuți pe toți.
Iar mulți, au cam uitat să-ți fie recunoscători,
Nu te plângeai, nici când vedeai că nu mai poți,
Erai prea bună, intr-o lume fără zori.

De când te știu, tu croșetai la macrameu,
Rămân zeci de mileuri, pe la toți cei dragi,
Aveau talent, creai modele, bune de muzeu,
Greu sau ușor, tu nu refuzi, te bagi.

Acum, când am urcat și noi pe-a lumii scară,
Măcar acum, puteai  să mai trăiești.
Eram cu toți, din zi și până-n seară,
Aveai motive, ca să te mândrești.
 

Mama mea dragă, îmi e tare dor de tine.
Ai fost mereu prezentă-n viața mea,
Mă rog și sper că unde ești să-ți fie bine,
Am doar regretul că a fost să fie așa.

 

De acelasi autor: 

Prima iubire

Unui monstru sacru

Sarutul

Dorinte neimplinite

dorinte neimplinite de teodora dumitru

Dorințe neîmplinite…..

Autor: Teodora Dumitru

Pe unde sa te caut ,tinerețea mea ?
Aproape că nu stiu când ai trecut !
Tu, pe cerul vieții , dulce stea ,
Spune-mi cum să-o iau de la-nceput !

Sau ,mai bine ,spune-mi cum să fac ,
Timpul să îl pot opri în loc,
Anii care vin , nu-mi sunt pe plac ,
Iarna vieții nu-o iubesc deloc !

Pe-aripi de dor ,dumă- n primăvară ,
Care-a rămas la început de drum,
Să fiu, din nou ,copil crescut la țară,
Să uit de anii care-i am acum!

Şi pe poteci cu flori înmiresmate,
Să urc spre tine, tinerețea mea ,
Acolo să raman,dacă se poate ,
Să faci minuni ,să nu mai pot pleca !

Să- mi pun, din nou ,aripi în idealuri ,
Să pot răzbi pe unde n-am putut,
Să mă avânt în ale vietii valuri,
Cu forțe şi dorințe de-început !

Şi-apoi dacă se poate ,ca prin vrajă ,
Spre toamna vieții, drumul să-l opreşti,
Să stau, pe-a ta ,atât de dulce mreajă,
În pace şi iubire să mă creşti !

Cât de frumos ar fi să se-mplinească,
Dorințele cu rugi la Dumnezeu !
Dar, roata vietii ,cum să se oprească???
Şi cum sa mai pot fi tânără…eu !?

De acelasi  autor: 

Noapte alba

Canta-mi iarna!

Pagina Teodora Dumitru

 

Taranul

taranul de mugurel puscasŢĂRANUL

Autor: Mugurel Puscas

Pe drumuri colbuite trec cirezi,
Coboară-ncet amurgul peste sat,
Carul cu grâne intră în ogradă,
Lumina-şi frânge ultimul oftat.

Opaiţul vechi mijeşte la ” feresci „,
Pe masă mămăliga-i aburindă,
Ritualul mesei, simplu şi străvechi,
Se derulează de vecii în tindă.

Lin mângâie un creştet de copil,
I-alintă pe-ăi bătrâni c-o vorbă caldă,
Ţăranu-i ostenit… În aşternut,
Femeia lui l-aşteaptă ludă, tandră.

Târziu… Îngândurat, blând şi divin,
Cu-n Tatăl Nostru tainic şi profund,
Ca soarele spre-o altă zi de vară,
Îşi trece carul dincolo de-amurg.

Cu Dumnezeu stăpân, în gând şi-n car,
Cinstit, sărac, dar plin de biruinţă,
El duce mai departe-al vieţii har
Şi-a neamului… Nemuritoare fiinţă!

De acelasi autor:

Februar

Cabana iubirii

Gerul Bobotezei

 

 

 

 

 

 

Craciunul din oglinda

oglinda-craciun-3

Autor: Mihaela CD       

 

Dereticam  prin casa si cu  grija   stergeam o  oglinda

Cu  gandul la Craciunul gol  ce in curand  are sa vina

Si-ndata ce povara  tristetii  incepu  sa  ma  cuprinda

Pe  neasteptate, in fata-mi  se  iveste  o  calda  lumina  

 

Si-n mugurii de lacrimi , imagini  cristaline  imi  apar

Din  frageda-mi pruncie ,din  casa draga, langa  brad

Crampeie  cu  parintii si   bunicii   ca-ntr-un  calendar

Si lin  din  cer,  peste  noi  toti, stelute  de  fericire  cad

 

Bunica-i  tanara  si- aseaza  cu   multa  dibacie  masa,

Regina-i de frumoasa mama,n-o pot descrie-n cuvinte

Bunicul  drag ne spune o poveste ce insufleteste  casa

Iar tata parca-i zeu si sufletul mi-e plin de simtaminte

 

Cu noi copiii la un loc , cu unchi,matusi casa se-anima

In cor, pana  la cer, colinde  sfinte si stravechi  rasuna

Este o nesfarsita bucurie in  seara de  Craciun sublima

Cantul si  veselia  se-mpletesc  intr-o  armonie  deplina

 

Deodata,  s-aude  un  sunet  ce abureste  a mea  oglinda

Zgomotul nemilos a dispersat lumina ,magia se termina

Si-n  fata ochilor,dureri  arzande de realitate se perinda

Pacat ca nu-i posibil, Craciunul din oglinda sa mai vina….

 

De acelasi autor: 

Feerie de Craciun

Scrisoare  trista  catre  Mos  Craciun

Frumoasa-i seara sfanta de Craciun