A trebuit sa-ti zic la revedere

A trebuit sa-ti zic la revedere de Mihaela CD

Autor: Mihaela CD   

In memoria  iubitului meu tata 

 

A trebuit  fortat sa-ti  zic  la revedere

Fara sa  vreau si  fara  s-ai  un motiv

Durerea din inima mea sta sa zbiere

Pentru ca  stiu ca ai plecat  definitiv

 

Domnul ne da  cu imprumut parinti

Sa ii  avem  cu noi  un numar de ani

Si-apoi  ii  ia  si-i aseaza  intre  sfinti

Noi sa ni-i amintim  vii  si  spontani

 

Ca  firul  vietii  deodata  se  incurca

Si  devine- un  labirint  intortocheat

Avem o soarta nimeni n-o descurca

Si intr-o clipa  drumul s-a trunchiat 

 

De-acum degeaba ma tangui  discret

Ca fost-a  scurta-n lume, a ta  sedere

Sapat in  inima-mi ramane un regret

C-a trebuit fortat sa-ti zic la revedere!

 

De acelasi autor: 

Iubite Tata

Binecuvantare si chin

De ziua ta in cer

De dor

 

 

Reclame

Generatia in blugi

Generatia in blugi de gabriel ionescu

GENERAȚIA ÎN  BLUGI

Autor: Gabriel Ionescu 

 

Am fost și noi  odată Tineretul Țării,

Eram numiți chiar Generația în blugi.

Eram și nou frumoși și chiar eram și liberi

Și nu treceam prin Viață ca și coceni-n glugi. 

 

Aveam Cenaclul. Fenomenul  Patriotic,

La care-un singur OM, aduna zeci de mii.

Noi combăteam în felul nostru un regim despotic

Și toți Strămoșii noștri, erau cu noi, iar vii.

 

Sigur, noi nu aveam nici Internet, nici Mobile,

Doar Cartea era baza în cultura noastră.

Serviciile la părinți, erau stabile,

N-aveam drogați, nu ne uram și România era toată a noastră.

 

În fata casei, la iubitul nostru Adrian ,

O fostă Generaţie în blugi aduce un omagiu,

Maestrului ce zi de zi și an de an,

Pentru noi toți era un Guru, de la care luam Adagiu.

 

Azi, ne croim un drum doar printre Amintiri

Și mulți chiar uită ce-a-nsemnat Cenaclul pentru tineret.

A fost simbolul unei generații, manifestarea unei răzvrătiri

A cărui suflet, era Marele Poet.

 

Maestre, am luat o frunză, din nucul ce-l aveai în fața casei

O s-o păstrez, prin ea să stau la umbra amintirii tale.

Ea poate ți-a foșnit la geamul camerei unde scriai spre propășirea rasei

Și libertății și patriotismului  le ridicai Tu, osanale.

 

Te-au acuzat că l-ai cântat pe Ceaușescu,

Dar au uitat curajul, cu care-l criticai

Și au uitat ca tu, poetul Paunescu

Ai scris și Agramații. Doar tu, de ei râdeai.

 

Ești Eminescul  zilelor moderne

Și ai scos în fata țării, zeci de noi talente,

Am fi dormit pe stadioane, fără perne,

Să nu plecăm de la Spectacole eterne

 

Zeci de artiști, îți sunt ție datori

Că le-ai deschis un drum pavat, în față

Și toți îți vor  fi-n veci, chiar recunoscători,

Că le-ai fost Sprijin și le-ai dat Povață.

 

Ai doi copii frumoși și talentați

Iar Așchia, de trunchi nu se desparte,

Aș vrea să fie Generației în Blugi, ca frați

Și crezul Tău, să-l ducă mai departe.

 

La moartea ta, simt c-am îmbătrânit rapid iubit Maestru.

Ne-ai învățat să nu fim niciodată slugi,

Tu conștiinței noastre, i-ai ridicat sechestru.

Vom fi mereu ai tăi, noi tineretul Generației în blugi.

 

De acelasi autor:

Pacatul

Prima Doamna

Imi este dor

 

 

Unui monstru sacru

unui monstru sacru mircea albulescu de gabriel ionescu

Autor: Gabriel Ionescu 

 Actorului Mircea Albulescu

 

Azi l-am văzut pe Mircea Alnbulescu,

Vorbind de bătrâneţe şi de moarte,

El Monstrul sacru, un Român, un Escu,

Îl văd mereu,ţinând în mână-o carte.

 

El locuieşte singur într-un bloc,

Şi cam uitat de lumea sa teatrală,

Iar miile de fani.. ţ’stă mintea-n loc,

Habar nu au de-i mort, sau se mai scoală.

 

Iubite Mircea, eu nu te-am uitat,

Eu am în minte, tot ce-ai fost pe scenă,

Şi pentru mine stai într-un palat,

Şi aur pur ţi-a curs şi-ţi curge-n vene.

 

Regret profund că ţi-ai pierdut jumatea,

E tristă viaţa când eşti singur cuc,

Dar încă mulţi, ţi-admiră Majestatea,

Iar detractorii, ruşinaţi, se duc.

 

Mulţi te iubim şi respectăm Maestre,

Deşi  nu-ţi place ca să-ţi zic aşa.

Dar pentru noi tu ai deschis ferestre,

Şi-i blasfemie să putem uita.

 

Români-s învăţaţi, iubite Mircea,

Ca să-i respecte pe cei buni, doar morţi,

Dar fanii tăi îşi vor schimba matricea,

Şi îţi respectă, anii care-i porţi.

 

Nu-ţi pot schimba în bine bătrâneţea,

Deşi ţi-aş da averi , de aş avea,

Ţi-aş dărui de-a pururi tinereţea,

Să poţi să joci din nou, pe scena TA.

De acelasi autor: 

Sarutul

Frunze in toamna

Ceapa

 

 

A mai cazut un clopot

a mai cazut un clopot de gabriel ionescuA MAI CĂZUT UN CLOPOT

Poetului Adrian Păunescu

 

Autor: Gabriel Ionescu 

 

A mai căzut un clopot în tăcere

Munţi , stele, oameni, totul , la glasul lui vibrau

Un ultim far,  speranţă,în vreme de durere

Rămân doar multe versuri, drept  candele ce-ardeau

 

Iubite creator de rime,  n-ai murit.

Tu eşti viu încă-n inimi şi în carte,

Aşa vei fi mereu, la nesfârşit

De sus veghind ,tu, cel fără de moarte.

 

Rămâi cu bine, dar să ştii tu doar ,

In noi, tristeţea- i  lumânare ce se stinge

Având speranţa de-a avea măcar,

Numai puterea de-a te putea  plânge.

 

Puternica  ta inimă de leu,

Avea răspuns la ori şi ce strigare,

Unde-i necaz şi unde este greu.

N-a reuşit şi pentru ea resuscitare.

 

El, Paunescu – i viu, El e prezent.

S-a aşezat pe veci în nemurire,

Cerând la toţi ,în semn de testament,

Un permanent Cenaclu  de Iubire.

 

De acelasi  autor: 

A cazut cortina

Ziua destinului

Minunea ochilor albastri

 

 

A cazut cortina

a cazut cortina de gabriel ionescuA  CĂZUT  CORTINA

Autor: Gabriel Ionescu 

 

Inegalabilei  Stela Popescu

A căzut cortina. Sala este plină.
Oameni în picioare, tăcerea te-apasă.
Aplauze ropot. Ea, n-o să mai vină
Să salute sala.  A fost cea cu coasă.  

A plecat și Stela. Acum e la stele.
Are-un rol de înger. O să-l joace bine.
E cu Monștrii Sacri. Ei ne-au fost modele.
Scena-i mai săracă, acum fără tine  

Zeci, sute de roluri, zeci de filme bune
Viața-i mai săracă, acum fără ea .
Te iubește-o țară. Multă, multă lume
Și ai dat la public, toată viata ta.

Basarabeancă, fiică a Moldovei
Ai devenit o Stea a Teatrului Român,
O viata-n teatru, tu Maestra slovei
Ai însemnat pe Scenă, tot ce-i bun

Ai fost o stea la Teatrul de Revistă ,
Ai fost o stea și la Național,
Ai fost mereu o fire optimistă
Si-ai dispărut rapid, fără-un semnal.

Ești regretată de întreaga Țară
Erai și sarea și piperul vieții ,
Dar amintirea ta nu o sa moară
Iar prețul tău, va sparge prețul pieții.

În orice rol jucai, erai de-acolo.
De fapt tu nu jucai, tu chiar trăiai
Și deși viata te-a lăsat devreme solo,
De azi, vei fi un înger, pe scena ta din Rai

În Teatru sunt invidii, concurențe
Tu insă-ai fost iubită chiar de toți.
Nu ai avut de nimeni dependențe
Tu nu te-ai plâns și n-ai spus ca nu poți .

A căzut cortina, sala este plină .
Oameni în picioare, tăcerea te-apasă
Se-așteaptă minunea, care n-o sa vină.
A plecat și Stela. Sunt timpuri de coasă.

De acelasi autor: 

Ziua destinului

Minunea ochilor albastri

Acrostih :E lunga calea

 

 

De ziua ta in cer

de ziua ta in cer de mihaela cd

Autor: Mihaela CD     

 

In memoria iubitului meu Tata

 

Mi-e  tare dor si inima  imi plange

Caci  azi , Iubite Tata,  ar fi ziua ta  

Si   tristetea  sufletu-mi  strapunge

Ca doar in gand  iti  mai pot canta

 

Mi-as  fi  dorit  asa  ca   alatadata

Sa  te sarbatorim  si  sa  petrecem

Devreme   ai   plecat  Iubite   Tata   

De-am sti cu soarta sa ne-ntrecem  

 

De  cand  Domnul  la  el   te-a  luat

Tu esti mereu prezent  in rugaciuni

An pamantesc nu poate  fi adaugat

De-acum doar ani ceresti o sa aduni

 

La Dumnezeu  ma rog  sa-ti fie bine

Cararea catre Rai fie-ti plina de flori

Si frumosi  ingeri  in cantari  divine

De ziua  ta  sa-ti  fie  acompaniatori

 

Eu iti  urez  de-aici  de  pe  Pamant

Sa  dainuiesti Tata intru  eternitate

Si  catre  tine  ajung-al meu cuvant  

Multi ani in cer plini  de divinitate !

 

De acelasi autor: 

Iubite Tata

Binecuvantare si chin

Te-ntreb : De ce?