Uneori, tăcerile vorbesc!

-cronica-

TĂCERI TORENȚIALE

„Doar un mare poet poate înțelege poezia timpului său” (Heinrich Heine)

În colțurile răcoroase ale nopții, când stelele își țes covorul de diamante pe cer, nevorbirile își încep dansul lor silențios strecurându-se cu grație printre umbrele nedefinite, șoptind povestiri nedescifrate.

Într-o astfel de lume a tăcerilor luminate doar de sclipirile stelare ale harului primit în dar de la Dumnezeu, ne invită îndrăgita poeta Aurelia Rînjea prin volumul său de poezii TĂCERI TORENȚIALE. Acolo, tăcerile vorbesc în note șoptite, tainice, spunând povestea lumii într-un alfabet înțeles doar de cei care au urechi sensibile și inimi deschise.

Poeta dăruiește cititorilor „Gesturi de lumină”  prin poeme de înaltă vibrație sufletească deoarece, spune domnia sa „La mine-n suflet magnoliile înfloresc tot anul”.

Singurătatea Aureliei Rînjea nu este  sinonimă cu tăcerea, pentru că tăcerile sale vorbesc continuând povestea, dar este mai degrabă complementară: „Sau… poate că Dumnezeu a vrut să fiu mai mult singură, ca să descopăr Poezia. Mi-a oferit timpul necesar s-o descopăr, ca o a doua naştere, în care ştii că trebuie să zbori cu orice risc, într-o rezonanță continuă între suflet şi armoniile lumii… pe care abia mai târziu am înțeles-o pe deplin. În tăcere, construiesc lumi și cel mai des tăcerea continuă povestea”. Dar, „Singurătatea face casă bună cu tăcerea. Majoritatea scriitorilor au avut nevoie de singurătate pentru a scrie” (Aurelia Rînjea).

Pentru  scriitoare tăcerea este o formă de autocunoaștere, un exercițiu de smerenie, o taină: „În tăcere, te întâlnești cu tine însuți! O chemare subtilă, așteaptă să o discerni, să-ți cercetezi lăuntric trăirile, să-ți asculți visurile, dorul și bucuria sufletului! Un fel exercițiu de smerenie, o călătorie interioară care începe de undeva, unde totul e îmbrăcat într-o mare tăcere. Un loc al începutului, spre a dobândi un orizont de înțelegere, în care sufletul e pus în fața unei nesfârșite taine. Parcă mergi pe contrasens față de vremelniciile lumii, dar tu ești într-o solitudine, într-o întâlnire cu omul care ești și cu Dumnezeu. O taină mai presus de rațiunea umană” (Aurelia Rînjea).

Atât de frumos ne spune autoarea că poetul este un sculptor al slovelor întrupate în lumină: „Poetul, de fapt, sculptează tainic, cu lumina cuvântului, cea mai ascunsă tăcere. Poți gândi în tăcere, poți scrie în tăcere, poți iubi în tăcere… Oare de ce? Pentru că oamenii nu-s dispuși ascultării. Sunt prea fugăriți de interese  materiale și raționale, străine de Dumnezeu. Doar în tăcere poți să-L auzi și să vorbești cu El. Tăcerea e un fel de iubire, care rătăcește departe de legile impuse de oameni. Poetul așteaptă răstignit în tăcere, pe propria cruce, pe care și-o asumă. O iubire în care omul se dizolvă în iubirea lui Dumnezeu, care l-a întrupat și izbăvit de păcat. Tăcerea poate fi dragoste și viață, cu bătăile inimii ancorate în răbdare și perseverență, în adevărata ta esență.  (Aurelia Rînjea)

Rând pe rând, pe file de carte, se scriu povești în poeme în noaptea ce ascunde tăceri sau plutind în lumina zilei, în adierea lină a vântului printre frunzele copacilor sau în răsăritul delicatei flori de primăvară. „Luna și-a tras jaluzelele / Cade peste altă casă / În altă poveste / A înflorit pe umărul meu / Atât de frumos / Pentru a câta oară / Că singurătatea ei / Mi-a intrat în suflet / Într-o chilie din inimă / Acum face pace / Cu depărtarea dintre noi” (Altă poveste, Aurelia Rînjea.)

Tăcerile vorbesc prin linii și forme, prin culorile tăcerii, pe care doar cei cu suflete atente le pot percepe. „Uneori liniștea ia forma / Unei case din cer / Într-un alt timp / Un mister care îmi rotește / Singurătatea / După alte puncte cardinale / Undeva în altă lume / Un hard cu fișiere albe / Așteaptă să fie scrise / Ele se ascund  / În apusurile melancolice / Și în zâmbetul tainic al unei priviri” (Niște vise, Aurelia Rînjea),  „Într-un vis / Am strâns cerul sul / Și l-am luat cu mine / Să îl aștern într-o poezie / Să-l descoperi și tu / Cititorule / Poate într-o zi / Îl vei respira” (Lucrare, Aurelia Rînjea).

Aceste TĂCERI TORENȚIALE nu sunt un spațiu gol și trist, ci o prezență încărcată de semnificații profunde. „Stau ceasuri întregi / La balconul inimii / Cu sete de lume / Cu sete de cer / Trimit scrisori pe care / Nu le veți citi niciodată / Printre zăbrele / Și măști oarbe / Cuvintele trec vama / Să ajungă la voi / Un refugiu de speranță / Printre rafale cosmice / Ce vor și ele să vorbească / Un cocon de poem crește / Vegheat de un înger / Știe doar să iubească / Și să dăruiască / În aburul candid / Al dimineții” (De la balcon, Aurelia Rînjea).

Tăcerile Aureliei Rînjea vorbesc despre bucurii ascunse și suferințe tăcute, despre iubiri neîmpărtășite și speranțe păstrate în sertarele inimii. „Un ritual de tăcere / Între mine și singurătate  / O împrietenire / Eu eram țărmul ei / I-am cântat să zboare / Ca o pasăre / Ce își trece zborul prin mine /  În clipele sfinte Dincolo de zidul / Dintre noi și lume / Ne-am așezat în centrul ei / Să învățăm pe oameni iubirea / În mijloc băteau două inimi” (Două inimi, Aurelia Rînjea).

Uneori, tăcerile torențiale plâng în liniște, lăsând picături de melancolie să cadă pe sufletele noastre. Ele strigă în surdină în clipele de singurătate, cerând atenție și înțelegere. „Când ai plecat / M-am pierdut de mine / M-am simțit / Dintr-o dată mică / Și goală pe dinăuntru / Ca o pasăre care se rotește / Pe lângă cuibul / Gândurilor tale / Și îi este frică să se așeze / Lângă vreunul dintre ele / Clipele zburau și ele / Mirate și rătăcite / Din orologii fără cuvinte / Atunci am înțeles / Că poezia este doar / Pentru sufletele / Care o așteaptă” (Duios, Aurelia Rînjea).

În alte poeme tăcerile dansează cu bucurie în momente divine, de extaz, exprimând sentimente, pe care cuvintele nu le-ar putea reda niciodată în întregime. „Într-o noapte  / Am descoperit / Că Îngerul Poeziei / Dormea ca într-un leagăn / În brațele unui cuvânt / Pe care eu îl adoptasem / Ne-am bucurat / De cel mai frumos / Împreună / Pe care mi l-am dorit / De când mă știu” (Noima, Aurelia Rînjea).

Cu toate acestea, oamenii tind să le ignore sau să le acopere cu zgomotele frenetice ale vieții. „Unii oameni au viață / Dublă dau triplă / Și se vaită că nu-s fericiți / Runde de dileme / De întrebări fără răspuns / Euforic ies pe acoperișul / Blocului / Și dau telefoane / În secolul trecut / După o poveste / Spusă față în față” (O poveste, Aurelia Rînjea).

În goana după efemer și vizibil, tăcerile torențiale riscă să devină niște voci neauzite, înecate în tumultul superficial al lumii. Astfel, rămân adesea nedescifrate, un ocean de semnificații nebănuite în miezul căruia plutește umbra tăcută a înțelegerii pierdute. „Mă închid într-un poem / Pe care o să-l scriu / Nu în limba oamenilor/ Ci a păsărilor / Că ele înțeleg zborul / Cuvintelor / Trag cerul peste mine / Să aibă unde evada / Îngerul Poeziei / Îmi împrumută o aripă / Să pot zbura și eu” (Să pot zbura, Aurelia Rînjea).

Prin har și talent deosebit, poeta Aurelia Rînjea reușește să își facă auzite tăcerile din poeme, vibrând pe cele mai înalte corzi ale sufletului, iar cititorii care vor avea privilegiul acestor lecturi, vor putea pătrunde în miezul sufletului său care are  atât de multe de dăruit!

În volumul TĂCERI TORENȚIALE poeta Aurelia Rinjea  ne prezintă o poezie a inefabilului, printr-o călătorie în lumea subtilă a senzațiilor și a trăirilor profunde. Ele ne amintesc că în liniște se ascund adevărurile cele mai frumoase și că uneori, pentru a auzi adevărata poveste, trebuie să ne lăsăm purtați de melodia tăcerilor nevăzute, pentru că, într-adevăr, uneori tăcerile vorbesc.

Mihaela CD

TWUC, LSR, WPAC

Mai citește: 

Cum pot să mă înscriu în clubul GOLD al revistei tipărite PPSM?

Din 1 septembrie aici vei găsi totul despre GALA LAUREATILOR *GALA ARTELOR ediția a 5-a * 31 AUG 2024

Johnny Ciatlos Deak: Programul de promovare al scriitorilor și artiștilor români  contemporani   de pretutindeni  continua!

Cum pot publica si eu in revista?

COMANDA ANTOLOGIILE STELARIS -3 VOLUME!

Lara si David Semenescu -Invitati la emisiunea SALUT ROMANESC DIN MONTREAL partea 2-a

AL FLORIN TENE-Răspunsuri de azi pentru “Întrebări pentru mai târziu “de Mihaela CD

Trei publicații ale editurii Globart Universum premiate de Liga Scriitorilor din Romania,pe anul 2023

FASHION -ART-DESIGN

GALA LAUREATILOR *GALA ARTELOR ediția a 5-a 2024- laureații din lumea întreagă

Impresii de la evenimentul DE DOR SI DE DRAG-lansarea cărții DORUL CUVINTELOR

Impresii si felicitări primite *GALA ARTELOR ediția a 5-a 2024

INVITAȚIE DE PARTICIPARE  LA REVISTA  tipărită nr 17/2024

Lansare de carte -Dorul dintre aripi-ALEXANDRINA IURCU BALAN

Ce mai e nou prin librărie?

EMISIUNI SALUT ROMANESC DIN MONTREAL-talk-show

Doneaza din suflet pentru sufletul tau