Nemuritorul Eminescu

Te-am aşteptat SARA PE DEAL
Să mă asculţi, să mă-nţelegi,
Ţineam în mână un pocal
Ca să ciocnim SONETE-ntregi.

Pe LA MIJLOC DE CODRU DES,
Te-am regăsit în RENUNŢARE,
Înspre CRĂIASA DIN POVEŞTI
CU SUFLET TRIST priveai cu-ardoare.

MELANCOLIE şi DORINŢĂ
Sorbeai din LACUL fermecat
Şi te-ntrebai cu stăruinţă
DE CE NU-MI VII, undeai plecat ?
………………………………………………..
ŞI DACĂ şi în GLOSSĂ vremea trece
CÂND AMINTIRILE se scurg fără de teamă,
PE LĂNGĂ PLOPII FĂRĂ SOŢ e foarte rece
Şi-UN SINGUR DOR la mare iar te cheamă.

……………………………………………….

ADÂNCA MARE, ÎNGER ŞI DEMON
Cheamă STRIGOII, DE-OI ADORMI,
Poveştile codrului, ajunse în dârmon
Îmi cerne ALBUMUL din insomnii.

GÂNDIND LA TINE, pun versul iute
Pe noi SCRISORI cu ger şi vânt,
PRIN NOPŢI TĂCUTE, ,,prin lunce mute,
Cu mintea beată eu plâng şi cant”.