
Apus
Autor:Ștefan Moldovan
Cum trece timpul , anii cum se duc
Și zilele cum zboară , precum vântul ,
O primăvară vreau să mai apuc
Până mă va chema pe veci la el , pământul .
E iarnă grea și-i un năprasnic ger ,
Din norii grei zăpada cerne-ntruna ,
Privesc cu ochii goi în sus , spre cer
Și nu zăresc nici stelele nici luna .
Cât îmi doresc să văd iar primăvara
Cu soare strălucind pe boltă , sus ,
Cu vânt călduț care adie seara.
Dar anii mei se-îndreaptă spre apus .
Și ca și mâine, poate , mă voi duce ,
Mă voi întoarce-n veșnicul pământ .
Din tot ce-am fost , va mai rămâne-o cruce
Să străjuiască proaspătul mormânt .
Va spune-un popă câteva cuvinte
Despre păcat și viața de apoi ,
Ceilalți vor asculta cu luare-aminte
Și vor vărsa o lacrimă-n noroi .
Vor murmura o rugăciune scurtă
Și vor pleca spre casă , câte doi ,
Iar lângă groapa umedă și slută
Vor plânge vechii plopi , udați de ploi .
De acelasi autor:

Abonament revista TIPARITA 1 an
Abonament 4 numere/an. Revista de colectie de o calitate exceptionala care cuprinde literatura, arta, articole si evenimente culturale. Aboneaza-te si colectioneaza fiecare număr al revistei tiparite timp de un an pentru numai 75 dolari canadieni.
C$100,00
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Superb!
ApreciazăApreciat de 1 persoană