Mi-e dor de tatăl meu…

MI-E DOR DE TATĂL MEU…

Autor: Relu Mircea

Mulți nu vor să se întoarcă în copilărie
Să retrăiască poate câte-o dramă,
Dar eu mă ‘ntorc mereu cu nostalgie…
Chiar dacă uneori îmi e și mie teamă !!

Copilăria mea a fost destul de amărâtă
Că erau vremi de foamete și sărăcie,
Nu prea aveam ce să băgăm în burtă
Și foarte rar aveam vreo bucurie…

Plecam pe coastă primăvara la arat
Doar eu cu tatăl meu și cu doi boi,
Munceam din zorii zilei până pe ‘nnoptat…
Și-acasă cădeam frânți de oboseală amândoi !!

Deși era destul de greu mie-mi plăcea
Că tata mă lăsa pe mine ca să ‘njug,
Și-apoi pe brazdă tot cu hăis și cea
Țineam de boi iar tatăl meu de plug…

Iar seara ‘n scăpătat când ajungeam
Ne scuturam de colbul de pe drum,
Dădeam jos plugul iar eu dejugam…
Apoi îi adăpam și le puneam în iesle fân !!

A fost țăran destul de aprig tatăl meu
N-avea el multă carte dar m-a învățat,
Să nu care cumva să uit de Dumnezeu
Și sfatul lui nicicând nu l-am uitat…

Îmi amintesc de el din când în când
Și de pământul ce-l aram noi amândoi,
Mă doare sufletul da-mi vine ca să râd…
Cât mă căzneam eu să dejug doi boi !!!

 

ABONAMENT ELECTRONIC(eBook) pe un an /4 numere

ABONAMENT ELECTRONIC 4 numere/an .Revista de colectie aduna in paginile sale literatura, arta , articole si evenimente culturale. Primesti prin email in format pdf fiecare număr al revistei timp de un an pentru numai 50 dolari canadieni.

C$50,00


Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu

Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.