AM PĂSTRAT SĂRUTĂRILE ÎNTR-O PRIVIRE…

AM PĂSTRAT SĂRUTĂRILE ÎNTR-O PRIVIRE…

autor Vasile BELE

Am păstrat sărutările din priviri

și le-am zidit în umbra unei clipe

fugite pe valuri de vânt

călare pe o noapte înstelată…

S-a trezit la ceas de taină divină

și veacul… și macii… și crinul

și curcubeul… și foșnetul de vânt

care aduce miros de iasomie

și îmbrățișare de mir

te vând clipă de singurătate

pe o veșnicie de rouă

pe un zâmbet de soare

pe o privire de vânt feciorelnic

azi te scot la masa din poartă…

Se făcea că eram zidar

și am primit normă

să tencuiesc sărutări de rouă

cu zbor de lacrimă

cu clipe frumoase de tăcere

și umbră de vânt

Mi-a vorbit tăcerea dintr-o adiere de vânt

iar veșniciile au rămas o amintire

cu adiere de dor nerostit.

Ai fugit clipă de tinerețe și te-ai rătăcit în urmă de stele

te-a dezbrăcat de rouă suflarea de vânt…

Azi, sunt sec, uscat, călător prin dor

alerg în veșnicie pentru a prinde lumină

dintr-o adiere de vânt

fără de pereche…

Mereu căutând fructul iubirii

mă voi lăsa ispită pentru umbra unui sărut

foșnetul unei îmbrățișări ne va găsi împreunați

cu veacuri de iubire

cuvântul va avea parte de tăcere

în rest… viața mea care prinde rădăcină

într-o scorbură de copac din care se naște vânt

tăcerea curge prin rădăcină

într-un bob de mir…

Mai citeste : 

Invitatie -antologia GALAXY -ECOURI LITERARE ROMANESTI

Cum pot publica si eu in revista?

Un adevarat manual despre viata*recenzie*Vasile Bele