Dorul ferecat

dorul ferecat de mihaela cd

Dorul ferecat  

Autor: Mihaela CD

 

De dorul tau inima-mi plange

Ca imi lipsesti tatal meu iubit

Te-am jelit cu lacrimi de sange

De cand  pe veci ne-ai parasit

 

Mi-e dor si-as vrea sa te revad

Aievea sa te strang in brate iar

In vise sa-mi apari sa intrevad

Pe chipul drag surasul familiar

 

Pe-acasa toate sunt inca la fel

Maicuta  a imbatranit c-un an

Pantofii tai nu-s miscati  defel

Si praf tacut s-asterne pe pian

 

Fara tine nu-i ras, nici bucurie

Ne mintim ca ne-am vindecat

Plange-n cui palaria-ti fumurie

Si-n inima striga dorul ferecat.

 

De acelasi autor: 

Calul

Mirifice tablouri

Taina noptii

Cumpara cartea la oferta promotionala!

Volumul de debut  al autoarei Mihaela CD, Binecuvantare si chin ,  ne ofera un vast  buchet de sentimente parca traindu-si  viata  prin poezie. Volumul viu colorat contine imagini din arhiva personala. Un volum amplu, structurat in 17 capitole cu tematica diversa.Acum la un pret promotional redus cu 30% de numai 19.00$ canadieni [ 57 roni] Vei primi in dar un semn de carte si un cupon de reducere de 30% la urmatoarea carte.Primele 100 de comenzi oriunde in lume , vor avea taxa de transport inclusa in pretul cartii. Comanda acum!

C$19,00

 

Singuratatea ta

 

Singuratatea ta de Mihaela CD ,pictura Mircea Rustiuc

 

Singuratatea ta

Autor: Mihaela CD

Pictura: Mircea Rustiuc

 

Singuratatea apriga te apasa

Caci ai golit al dragostei potir

Si ai abandonat  a iubirii casa

Ti-e trista viata far-acest safir

 

Sarac si necajit sufletu’beteag

Rataceste pe-a tristetii strada

Cerul suparat, plange pribeag

Parca cersind soarelui dovada

 

O, ce n-ai da timpul sa-ntorci

Retraind dulceata de-altadata

Ai stii firul dragostei sa-l torci

Liniste-n suflet ai gasi pe data

 

Ti-ai face garduri fara de porti

Sa nu scape iubirea sa se duca

Sa-ncui sa nu lasi ai ispitei sorti

Singuratatea-n cale sa-ti  aduca.

 

De acelasi autor: 

Impresii*Binecuvantare si chin*

Cartea* Binecuvantare si chin

Dezvaluiri*Binecuvantare si chin*

Cumpara cartea la oferta promotionala!

Volumul de debut  al autoarei Mihaela CD, Binecuvantare si chin ,  ne ofera un vast  buchet de sentimente parca traindu-si  viata  prin poezie. Volumul viu colorat contine imagini din arhiva personala. Un volum amplu, structurat in 17 capitole cu tematica diversa.Acum la un pret promotional redus cu 30% de numai 19.00$ canadieni [ 57 roni] Vei primi in dar un semn de carte si un cupon de reducere de 30% la urmatoarea carte.Primele 100 de comenzi oriunde in lume , vor avea taxa de transport inclusa in pretul cartii. Comanda acum!

C$19,00

O lacrima

o lacrima de aurelia oanca

O LACRIMĂ

Autor: Aurelia Oancă

Din scârțâit de scânduri se aude
Un cântec vechi ce mama îl cânta,
Ca somnul nopții să poată pătrunde
În sufletul ce azi e haina ta.

La geamul mic mai tremură o rază
Ce ne-amintește că am fost copii,
Și-aici e a copilăriei oază
Ce stă ascunsă cât pe lume-om fi.

Stă azi măicuța cu privirea-n lacrimi
Și-așteaptă vreun copil să-i bată-n poartă,
Dar sunt plecați, doar vântul cu-a lui patimi
Își cântă versul trist și a lui soartă.

Când ești bătrân și nu mai ai putere
Te lasă toți să-ți duci cum vei putea,
O viață amărâtă și-n durere,
O lacrimă ce-n ochi nu vrea să stea!

 

De acelasi  autor:

La ceas aniversar

Trecerea timpului

Fa-ti radacini

Cumpara cartea la oferta promotionala!

Volumul de debut  al autoarei Mihaela CD, Binecuvantare si chin ,  ne ofera un vast  buchet de sentimente parca traindu-si  viata  prin poezie. Volumul viu colorat contine imagini din arhiva personala. Un volum amplu, structurat in 17 capitole cu tematica diversa.Acum la un pret promotional redus cu 30% de numai 19.00$ canadieni [ 57 roni] Vei primi in dar un semn de carte si un cupon de reducere de 30% la urmatoarea carte.Primele 100 de comenzi oriunde in lume , vor avea taxa de transport inclusa in pretul cartii. Comanda acum!

C$19,00

E ura in lume

e ura in lume de anca maria david

E ură în lume


Autor: Anca Maria David

E ură în lume, plânge o mamă,
un fiu ce-și caută nume,
o soră trage oblonul
să intre lumina din umbră,
un tată strânge cureaua să-și vadă
copiii crescând printre nori,
cu visele înfipte-n culori,
gustând din parfumul cu flori.
Mă doare, te doare, ne doare,
crește răutatea în izvoare,
ne jignim, ne-mbrâncim și nu ne oprim,
nici frâna de mână n-o stăpânim.
Aruncăm cu noroi, murdărind tot ce-i bun,
rămânând în urmă doar scrum,
se destramă valori lăsate pe drum,
călcate-n picioare, pierdute în fum,
nu mai credem în noi, ne-am pierdut în decor,
am renunțat la iubire pentru un pumn de cenușă
ce ne atrage într-o lume plină de ziduri,
zdrobind tot ce-i sfânt într-o mie de cioburi,
transformându-ne-n roboți fără suflet
ne-ntrebăm cine suntem și încotro
alergăm sub o mie de gânduri.

Cumpara cartea la oferta promotionala!

Volumul de debut  al autoarei Mihaela CD, Binecuvantare si chin ,  ne ofera un vast  buchet de sentimente parca traindu-si  viata  prin poezie. Volumul viu colorat contine imagini din arhiva personala. Un volum amplu, structurat in 17 capitole cu tematica diversa.Acum la un pret promotional redus cu 30% de numai 19.00$ canadieni [ 57 roni] Vei primi in dar un semn de carte si un cupon de reducere de 30% la urmatoarea carte.Primele 100 de comenzi oriunde in lume , vor avea taxa de transport inclusa in pretul cartii. Comanda acum!

C$19,00

Cugetare

cugetare de elena tudosa

 

Cugetare,

Autor : Elena Tudosa

Mi-s nopțile atât de negre,
De parca stelele au fost furate,
Și nimeni nu-i să mă întrebe,
Cât poate sufletul să rabde.

Mă lupt să vreau, să am ceva,
În viata mea atât de sumbră,
Dar parca toată neîncrederea,
Îmi stă la pândă ca o umbră.

As vrea-ntr-un vis să mă ascund,
Dar amintirile mă urmăresc,
Și ploi de temeri mă cuprind,
Unde liniștea să-mi găsesc?

Să vreau un petec de cer senin,
Ca ploile să nu mă doară,
O fi prea mult, o fi puțin,
S-am în suflet iar primăvară?

E interzis a cugeta, în viață,
Să afli ce preț are fericirea,
Mai există oare speranță,
Chiar de-ai trăit dezamăgirea?

De ce-i oare atât de complicat,
Să întâlnești iubirea fără seamăn,
De ce când sufletul ți-e minunat,
E greu să-afli sufletul geamăn?

Mă -nchid în mine spre a cugeta,
Și-mi plouă – n suflet neincetat,
Și astfel se perinda făr’sa vrea,
Sufletul meu trist și însingurat.

De acelasi autor:

Pagina Elena Tudosa

De dorul tau nemarginit

Eu si el

Cumpara cartea la oferta promotionala!

Volumul de debut  al autoarei Mihaela CD, Binecuvantare si chin ,  ne ofera un vast  buchet de sentimente parca traindu-si  viata  prin poezie. Volumul viu colorat contine imagini din arhiva personala. Un volum amplu, structurat in 17 capitole cu tematica diversa.Acum la un pret promotional redus cu 30% de numai 19.00$ canadieni [ 57 roni] Vei primi in dar un semn de carte si un cupon de reducere de 30% la urmatoarea carte.Primele 100 de comenzi oriunde in lume , vor avea taxa de transport inclusa in pretul cartii. Comanda acum!

C$19,00

 

Blestemul gliei dezfrunzite 

Blestemul gliei dezfrunzite de Mihaela CD

 

Blestemul gliei dezfrunzite 

Autor: Mihaela CD

 

Azi  s-a inecat pamantu-n lacrimi

Sa zbiere, sa se apere, n-a putut,

Caci asasinii de verzi imprejurimi

Au tot taiat, pana n-au mai avut!

 

Si sarmana tara plange revoltata

C-ati dezbracat Carpatii de-avutii 

Si-s triste crestele in zarea agitata

Caci le-ati deposedat de bogatii!

 

Nu v-ati gandit la ziua de maine

Fi-va viitorul inecacios din temelii

Copiilor le-ntindeti fum pe paine

Vor beneficia de-aceste anomalii

 

Lasati-le padurea sa-nverzeasca,

Caci  veti plati pentru nedreptati

Blestemul gliei sa va rasplateasca

Ca sa simtiti a padurilor greutati!

 

Caci rabda saraca, indoliata glie

Cum mai rabdat-a de atatea ori

Feriti-va de-a pamantului vijelie

Caci de-o veni, o sa va dea fiori!

 

De acelasi autor: 

Glasul inimii si ratiunea 

Buchete din lanul copilariei

Suflete pereche 

Cartea* Binecuvantare si chin

Cumpara cartea la oferta promotionala!

Volumul de debut  al autoarei Mihaela CD, Binecuvantare si chin ,  ne ofera un vast  buchet de sentimente parca traindu-si  viata  prin poezie. Volumul viu colorat contine imagini din arhiva personala. Un volum amplu, structurat in 17 capitole cu tematica diversa.Acum la un pret promotional redus cu 30% de numai 19.00$ canadieni [ 57 roni] Vei primi in dar un semn de carte si un cupon de reducere de 30% la urmatoarea carte.Primele 100 de comenzi oriunde in lume , vor avea taxa de transport inclusa in pretul cartii. Comanda acum!

C$19,00

Noaptea din noi

noaptea din noi de stefan doroftei doimaneanu.jpg

Noaptea din noi
Autor: Ştefan Doroftei Doimăneanu

 

Pe panta tăcerii mi-alunecă gândul
De clipe răzleţe se-mpiedecă-ades,
Prin lacrima serii se scurge afundul
Trăirilor aspre ce nu-mi dau de-ales.

Pornesc spre genune, mă caţăr pe noapte
I-ascult oful trist ce-n taine scrutează,
Pe stele pun strune, spre vers să se-ndrepte
Să nu mai aud cum plânge si-oftează.

De cuget mă apăr cu verbele frânghii
Şi curg ca o ploaie de litere reci
Pe file îmi ninge iar gerul cu unghii
Îmi zgârie fruntea făcându-i poteci.

Condeiul aleargă, nu are odihnă
Nu-şi poate permite relaş în cuvânt,
Nici liniştea bolţii nu curge în tihnă
Îmi toarnă furtună în visu-mi înfrânt.

Degrabă sparg geamuri la ferestre de cer
Şi-n lumea nelume pătrund răzvrătit,
La stihuri de spirit îmi deleg temnicer
Şi urlu la lună precum un smintit.

În urlet lugubru se-ascunde durerea
A mea, a luminii, a nopţii din noi,
A fricii de viaţa ce-şi leapădă fierea
În barca speranţei ajunsă gunoi.

 

De acelasi autor: 

Simfonia iubirii

Mania din carje

Dorul

 

Cumpara cartea la oferta promotionala!

Volumul de debut  al autoarei Mihaela CD, Binecuvantare si chin ,  ne ofera un vast  buchet de sentimente parca traindu-si  viata  prin poezie. Volumul viu colorat contine imagini din arhiva personala. Un volum amplu, structurat in 17 capitole cu tematica diversa.Acum la un pret promotional redus cu 30% de numai 19.00$ canadieni [ 57 roni] Vei primi in dar un semn de carte si un cupon de reducere de 30% la urmatoarea carte.Primele 100 de comenzi oriunde in lume , vor avea taxa de transport inclusa in pretul cartii. Comanda acum!

C$19,00

Veniti copii…

veniti copii de aurelia oanca

 

VENIȚI COPII…

Autor: Aurelia Oancă.

Genunchi am pus lângă mormântul tatei
O lacrimă s-a scurs jos pe pământ,
Crăpat era și sec din lipsa apei
Și din străfunduri grele de mormânt,

A străbătut la mine întrebarea :
De ce-ai plecat de-acasă fiul meu ?
M-a doborât durerea și uitarea
Și anii m-apăsară tot mai greu.

În satul meu uitat printre coline
Am mai rămas ici colo câte-un om,
Ne bucurăm când un copil mai vine,
Ne bucurăm când crește câte-un pom.

Copiii noștri-s duși în depărtare,
Nu mai au timp și de părinții lor,
Nu mai pot scrie nici câte-o scrisoare
Nu mai cunosc nici înțeles de dor.

Ne stingem toți, ne ia mama tărână,
Cu brațele-i deschise înspre hău,
În urma noastră poate-o să rămână
Un nume scris pe cruce-n temeteu.

Atunci apar copiii de prin lume
Dacă au veste și îi vezi venind,
Bătrânul tată, a plecat și-un nume
A spus atunci când ochi a-nchis murind.

Regretele târzii pot să apară,
Pe tata nu-l aduce moartea înapoi,
Veniți copii, ca rău să nu vă pară,
Veniți copii, până mai suntem noi !

De acelasi autor: 

Luna-ndragostita

Plange istoria

Pe noul drum

Singuratatea in lanturi

singuratatea in lanturi de elena tudosa

 

Singurătatea  în lanțuri

Autor: Elena Tudosa

Singurătatea grea în lanțuri m-a legat,
Mi-e sufletul topit în lacrimă de ceară,
Iar inima străpunsa de spinul dor uscat,
Suspină de durere în fiecare seară.

Înmărmurita, atâta de firavă îmi este ființa,
Ce rătăcește-n umbra unui destin amar,
În gândurile mele stăpână mi-e căința,
Regretul trist al vieții, pierdută în zadar.

Mă doare neputință, tăcerea mă – nfioara,
Cât mi-aș dori să am acces la fericire,
,, Un curcubeu pe cerul inimii mele”sa răsară,
Sufletul să renască în lanțuri de iubire.

Dar mi-e povară toamna care o port pe umeri,
Chiar dacă-n gând și suflet, încă mai simt fiori,
Mă sting încătușata,în amintirile de ieri,
Tristețea mă răpune, mă mistuiesc de dor.

O teamă, mă cuprinde și cărări rătăcesc,
Deseori uit de toate, uit și cine sunt eu,
Clipe de fericire(iubire), aș vrea iar să trăiesc,
Sufletul să mi-l scald ‘n lumini de curcubeu.

De acelasi autor: 

Ce sunt poetii

Am s-arunc

Mi-e dor

Durerea lunii,

durerea lunii de elena tudosa

Durerea lunii,

Autor: Elena Tudosa

Mă doare luna că e singură ca mine,
Trist-o privesc în noapte deseori,
Și -atunci când sufletu’se frânge -n mine,
Cu luna mă -nvelesc, s-alung amarul dor.

Mi-e luna ca o soră , eu una dintre stele,
Mă sting când mi-este dor, iar doru-i prea flămând,
Din geana ce se zbate de lacrimile grele,
Cad stele suferinde ca roua pe pământ.

Mă doare luna ce-i regină -n noapte,
Pe altarul infinitului ceresc albastru,
Mă sfătui doar cu ea și îi vorbesc în șoapte,
E ca o rugăciune în glas blând de sihastru.

Mă doare luna asta, ce mi-i precum o mamă,
Ce-și strânge puii săi cu drag în jurul său,
Când o privesc pe ea, dispare orice teamă,
Căci mă alint cu ea, atunci când mi-este greu,
II simt îmbrățișarea când îmi scriu versul meu.

De acelasi autor: 

Ce sunt poetii

Am s-arunc

Mi-e dor

Ultimul sarut secular 

Ultimul sarut secular de Mihaela CD

Ultimul sarut secular  

Autor: Mihaela CD

 

Copacii pereche dintr-o padure, plang,

Caci le-a sosit si lor cel din urma ceas,

In jur e totul ravasit, pamantu-i stang

Si cerul necajit face-un ultim parastas

 

Se-aud topoare si securi cum se ascut

Se pregatesc de zor la marele macel

Pe ceruri  norii vineti se aduna-n scut

Cu ploi poate-or salva vreun copacel 

 

Se-nfioreaza socata si tarana de jale

Ca-i martora muta razboiului secular

Nu e vijelie-n lume sa le stea in cale

Calailor cu taiosul lor apetit circular

 

Doi arbori seculari isi impartesc clipa

Si-si sorb cu  tristete ultimul lor sarut

Caci orisicat s-ar mai tangui si-ar tipa

Toti fratii din padure deja au disparut 

 

Prin lacrimile lor murmura o soapta

Si-si  blesteama  neinduplecatii calai

Le fie aprig pedepsita aceasta fapta

Si haituiti sa fie de’ai mai mari dulai!

 

De acelasi autor: 

Dragoste  inecata 

Ecoul ultimului sarut

Ultimul pahar

BINECUVANTARE SI CHIN

Volumul de debut  al autoarei Mihaela CD  ne ofera un vast  buchet de sentimente parca traindu-si  viata  prin poezie. Volumul viu colorat contine imagini din arhiva personala. Un volum amplu, structurat in 17 capitole cu tematica diversa

C$19,00

Tristetea mea

tristetea mea de elena tudosa

Tristețea mea,

Autor: Elena Tudosa

Prin fire de iarbă pășesc agale,
Și tălpile-mi ard ca-n jăratec,
‘N val de mireasă curg petalele albe,
Purtate în aer de vântul primavaratec.

Respir al florilor suav parfum,
Coarda inimii taciturn vibrează,
Privesc spre neant, gânduri mi-adun,
Și-mi mângâi sufletul trist ce oftează.

Raza de soare prin plete-mi dansează,
De-undeva se aude un cânt de păsărea,
Natura – n freamăt iată e trează,
Dar nu-mi înțelege tristețea mea.

As fi vrut dragul meu să îmi fii cărare,
Să – mi port pe ea pașii desperecheati,
Să – mi fii firul de iarbă, eu gingasa-ți floare,
Și-n zorii zilei să ne trezim îmbrățișați,

Dar ocean de tristețe în dor zidită,
Mă arde în suflet cumplit cu foc de jar,
Mi-ești draga primăvară, când ești înflorita,
Dar sufletul meu e un noian de amar,

Și curg petale dalbe de flori în rânduri,
Pe-o rază de soare coboară din neantul ceresc,
Doar tristețea-mi colindă prin gânduri,
E primăvară, de dorul tău mă prăpădesc.

De acelasi autor:

Pagina Elena Tudosa

De dorul tau nemarginit

Ma lasi iubite?

Te caut, te chem

te caut te chem de elena tudosa

Te caut, te chem,

Autor: Elena Tudosa

Te caut printre norii cenușii,
Când dorul de tine mă răpune,
În ploile toamnei mele târzii,
Care mă Însoțesc pe mine.

Te chem, însă nu mă auzi,
Îmi simt numai glasul vibrând,
Nu mai ai cum să-mi răspunzi,
Te regăsesc atât, doar în gând.

Te caut în sufletul meu,
Ce astăzi e o stana de piatră,
Vreau să te uit însă mi-e greu,
Căci inima-ntr-una mă ceartă.

Te chem să-mi vii în vis măcar,
Când mă chinui a adormi,
Nu te zăresc și în zadar,
Tot îmi suspină coarda inimii.

Te caut, te chem să îmi vii,
Măcar o clipă mai aproape,
Tu mă privești din veșnicii,
Mă mângâi în sine-ți, în șoapte,

Mi-s nopțile așa de pustii,
Și-o lume pe noi ne desparte,
Te caut, te chem, de mână să mă ții,
Mi-e dor și doru-i greu vreau să știi,
Cu foc în jar, crunt mă arde în noapte.

De acelasi autor:

Pagina Elena Tudosa

De dorul tau nemarginit

Ma lasi iubite?

Ploua cu dor

ploua cu dor de elena tudosa

Plouă cu dor,

Autor: Elena Tudosa

Plouă, plouă în sufletul meu,
Inima mea lacrimi picură mereu,
Degeaba mă strădui să strâng de toate,
Căci tristă și grea ești tu străinătate.

Plouă , plouă cu averse în gând,
Din ochii mei lacrimi curg pe pământ,
Mi-e viața precum o cumplită urgie,
Căci fără de voi, nu am nici o bucurie.

Plouă , plouă în trupul meu e furtună,
Mă lupt cu putere, și aștept vremea bună,
O rază de soare în viață să apară,
Și clipa în care împreună vom fi iară.

Plouă, plouă la infinit,
Cum poate să fie atât de cumplit,
De unde atitea lacrimi amare în sufletul meu,
De ce dorul de voi este atâta de greu?

Plouă , și plouă cu atâta dor,
Ce trist este departe în prag de sfinte sărbători!

De acelasi autor:

Pagina Elena Tudosa

De dorul tau nemarginit

Ma lasi iubite?

Durerea inimii,

durerea inimii de elena tudosa

Durerea inimii,

Autor : Elena Tudosa

Hai spune-mi inimă, de ce tot plângi într-una,
Vrei sa plângi în neștire, chiar pentru totdeauna?!?
Tu știi ca orișicât ai vrea, degeaba te tot zbați,
Durerea-i numai a ta, n-ai cu cine s-o-mparti.

Ce rău îmi pare când , te simt tot supărată,
Și – ți înțeleg durerea, când te văd întristata,
As vrea să te mângâi, să-ți dau o alinare,
Ce-i mai ucigător, ca inima când doare?!?

Când văd că sângerezi, ca de un spin străpunsa,
Izvor de lacrimi curg și fata mi-e tot plânsa,
Rămân nedumerita, neștiind ce să fac,
Să pot durerii tale, ca să-i găsesc un leac.

Eu știu că de o vreme, îți e atât de teamă,
Încerc să mă prefac, să nu prea bag în seamă,
Dar când se lasă seara, și singură rămân,
Îmi e și mie frică și nu știu cui să-i spun,

Că suferi și te chinui, căci va veni o zi,
Când de dureri răpusă, în pământ vei sfirsi.
Hai inimă te rog, să uiți durerea-ncearca,
Căci soarele dup’o furtună, răsare iară, parcă.

Hai să credem că poate o rază de speranță,
Ne va schimba-n lumină -ntunericul din viață.
Eu voi găsi curajul, și forța de-a zâmbi,
Iar tu o alinare, să poți din nou zvâcni.
Vei bate cu putere și vei putea iubi(trăi).

Inima mă ascultă, oftând la ce i-am spus,
Mi-aș dori ca toată durerea mea, să fie doar un vis!

De acelasi autor: 

Ce sunt poetii

Am s-arunc

Mi-e dor

Cumpara cartea la oferta promotionala!

Volumul de debut  al autoarei Mihaela CD, Binecuvantare si chin ,  ne ofera un vast  buchet de sentimente parca traindu-si  viata  prin poezie. Volumul viu colorat contine imagini din arhiva personala. Un volum amplu, structurat in 17 capitole cu tematica diversa.Acum la un pret promotional redus cu 30% de numai 19.00$ canadieni [ 57 roni] Vei primi in dar un semn de carte si un cupon de reducere de 30% la urmatoarea carte.Primele 100 de comenzi oriunde in lume , vor avea taxa de transport inclusa in pretul cartii. Comanda acum!

C$19,00

 

Viata -n versuri cumparati,

 

viata-n versuri cumparati de elena tudosa

Viața -n versuri cumpărați,

Autor: Elena Tudosa

Ne ducem viața cu vai si chiu,
Purtându-ne pașii domoli si tăcuți,
Numai poeții astăzi o mai scriu,
Nesuportând tăcerea,suntem sclavi vânduți,

Aduland în vers curajul celor ce ne-au apărat,
Scriem despre nemernicia celor ce-au tot furat,
Aducând doar suferință plină de suspine,
De-am ajuns sclavi nedemni în case străine,

Călători în lumea întreagă după un gram de noroc,
Parc-am fost vânduți la piață ,pe un preț de iarmaroc,
Blestemați de soartă ,într-un joc la pariu,
Conduși de hoții hulpavi,ce fac legile după cum știu,

Deghizați ,,în chipuri hade,”precum corbii se-adună,
La o masă pe-o tarabă, într -o piață fără teamă,
Fără scrupule și margini,viața noastră ne-o sfărâmă,
Și trăim cu doru-n lume,precum puii fără de mamă,

,,Deghizați cu măști pe chipuri”spre a hotărî destine,
Ne-au vândut în multe rânduri,risipindu-ne prin lume,
Și -astfel fiii de războinici care altă dată au fost,
Au ajuns hamali si slugi ,făcând lucrul cel de jos,

Noi, azi fiii deznădejdii vânduți ca-ntr-un joc bizar,
Pe-o tarabă într -o piață ,fără a avea habar,
Ne-am desprins de rădăcină, trăim fără de hotar,
Chinuindu-ne cu viața asta plină doar de amar,

Pe taraba asta unde negustori cu burta plină,
Vând și cumpără fățarnici,tot ce încă mai pot fura,
Prin gunoaiele rămase,rătăcesc mâini care scurma,
Viața dintr-un colț de pâine sec,foamea spre a- și alunga,

La taraba asta plânge câte un suflet prea amărât,
Căutând prin deșeuri resturi care se ascund,
Curse din acele guri care-nfulica precum sparții,
Fără a gândi ce triști si flămânzi suferă alții,

Trăind astăzi nedreptatea,versul mi-l voi pune în cui,
Pe-o tarabă de vânzare, să fie la îndemâna orișicui,
,, Viață „va fi al său nume,voi striga:veniți și cumpărați!,
Vi-l dau gratis ,aproape pe nimic,mai ales vouă celor bogați,

Poate -l veți pricepe,veți opri jaful care de treizeci de ani ne omoară,
De-am ajuns atât de săraci,nedemni,străini,
Fii dezrădăcinați de neam și de țară!

De acelasi autor: 

Ce sunt poetii

Am s-arunc

Mi-e dor

Cumpara cartea la oferta promotionala!

Volumul de debut  al autoarei Mihaela CD, Binecuvantare si chin ,  ne ofera un vast  buchet de sentimente parca traindu-si  viata  prin poezie. Volumul viu colorat contine imagini din arhiva personala. Un volum amplu, structurat in 17 capitole cu tematica diversa.Acum la un pret promotional redus cu 30% de numai 19.00$ canadieni [ 57 roni] Vei primi in dar un semn de carte si un cupon de reducere de 30% la urmatoarea carte.Primele 100 de comenzi oriunde in lume , vor avea taxa de transport inclusa in pretul cartii. Comanda acum!

C$19,00

Dragoste  inecata 

Dragoste inecata de Mihaela CD

Dragoste  inecata 

Autor: Mihaela CD

 

In  noaptea cu  cerul  amortit

Jeliti  slovele  mute de  iubire

Iar lunii fostu-i-a un rol sortit

S-afle cativa stropi de fericire

 

Glasul marii voastre a ragusit

Pe fundul ei, va zace  refrenul

Ofteaza valul  de dor inabusit

Caci i-ati deraiat iubirii trenul

 

Dragostea vi s-a inecat la mal

Strunele  chitarii-s scufundate

Lacrimi plang in rochie de bal

Regretand  amintirile laudate!

De acelasi autor: 

Cand voi pleca …

Iubire de piatra si  de neclintiri

Ma doare dorul 

Cumpara cartea la oferta promotionala!

Volumul de debut  al autoarei Mihaela CD, Binecuvantare si chin ,  ne ofera un vast  buchet de sentimente parca traindu-si  viata  prin poezie. Volumul viu colorat contine imagini din arhiva personala. Un volum amplu, structurat in 17 capitole cu tematica diversa.Acum la un pret promotional redus cu 30% de numai 19.00$ canadieni [ 57 roni] Vei primi in dar un semn de carte si un cupon de reducere de 30% la urmatoarea carte.Primele 100 de comenzi oriunde in lume , vor avea taxa de transport inclusa in pretul cartii. Comanda acum!

C$19,00

Fara tine, un val de tristete

fara tine un val de tristete de elena tudosa

Fără tine un val de tristete

Autor: Elena Tudosa

Fără tine un val de tristețe,
Acoperă ușor inima mea,
Gândindu-mă la a mea bătrânețe,
Cum va fi oare fără tine ea?!

Fără tine e atât de pustiu,
Și nopțile pline cu lună,
Le petrec privind cerul până târziu,
Și acolo, ochii țintă vor să rămână,

Căci ei știu că ești una din stele,
Acolo sus pe bolta cerească,
Eu privind neantul spre ele,
Îmi găsesc liniștea sufletească.

Fără de tine anii trec și voi îmbătrâni,
Îmi va trece dar viața fără de rost,
Căci fără tine nimic nu mai poate fi,
Din ceea ce iubite cândva a fost.

Fără tine atâta-s de tristă,
Viața parcă nici nu o mai trăiesc,
Și ce mângâiere pentru mine există,
Decât să privesc spre înaltul ceresc,
Acolo, unde în nopțile cu lună,
stele mii strălucesc!

De acelasi autor: 

Ce sunt poetii

Am s-arunc

Mi-e dor

Ce n-as da

ce n-as da de elena tudosa

Ce n-aș da,

Autor: Elena Tudosa

Ce n-aș da să fiu o clipă,
Ruptă dintr-o amintire,
Ce pe-a vântului aripă,
Dusa-i în nemărginire,

Ce n-aș da un timp să fiu,
Rupt din vremea cea trecut,
Când sufletul nu-mi era pustiu,
Nu privea spre absolut.

Ce n-aș da să fiu o vorbă
Dulce, ca un sfat să-ți dea,
Și din viața asta sobră,
Să renasc precum pasărea.

Ce n-aș da șoaptă să fiu,
Și-ntr-un moment de tăcere,
Să alin așa cum știu,
Clipe de dor cu durere.

Ce n-aș da dac-as putea,
Când lacrimile curg iureș,
Să nu simt în viata mea
Amintiri, ce-au,, colti de fildeș ”,

Pătrund în suflet cu dor,
Mistuindu-l în,, nesfârșite ploi
Și suspini în umbră de nori”,
După timpul scurs în doi,

Ce n-aș da dac-as putea,
Să-l pot întoarce-napoi,
Să te am iubirea mea,
Să fim, cum eram odată noi.

De acelasi autor:

Pagina Elena Tudosa

De dorul tau nemarginit

Ma lasi iubite?

Remuscare

remuscare de elena tudosa

Remușcare,

Autor: Elena Tudosa

Pe bolta neagră nu-i urmă de nici o stea,
Privirea mea rătăcește pierdută astă seară,
Mai retrăiesc și acum ultima plecare a mea,
Când ne-am îmbrățișat pentru ultima oară.

Și ca niciodată încercam mai mult
Să te țin, aproape în brațele mele,
Nu aveam să știu că acel ultim sărut,
Va fi cel din urmă strivit cu dor și jele.

Astă seară sunt teribil de tristă,
Abia-ți zăresc silueta printre gânduri,
Doar amintirea în suflet apasă, încă există,
Încerc s-o retrăiesc scriind-o în rânduri.

Ce mult îmi lipsești, o lacrimă amară curge,
Credeam că dacă timpul va trece, te voi uita,
Dar rău în inimă spinul durerii străpunge,
Liniștea sufletului nicicând nu o voi afla.

Mă întreb nedumerita, de ce tocmai mie?…
Mi-a fost dat să beau acest pahar amar,
A suferinței ce-o port când mi-e noaptea pustie,
Așteptându-te să te întorci în zadar…

O remușcare ca un foc mereu o să mă ardă,
M-ai rugat să nu mai plec, cu tine să rămân,
Ca un vierme în suflet neîntrerupt o să roadă,
Îmi va mistui sufletul cu dor în crunt chin.

Astă seară amintirea ultimului nostru sărut,
Mi-e remușcare iubite mă doare atâta de mult!

De acelasi autor: 

Ce sunt poetii

Am s-arunc

Mi-e dor

Patimi,

patimi de elena tudosa

Patimi,

Autor: Elena Tudosa

Patimi și trăiri intense,
Sufletul îmi înfioară,
Iar dorintele imense,
Mă cuprind seară de seară,

Îmi lipsești iubitul meu,
Îmi lipsește-al tău sarut,
Pătimesc mi-e tare greu,
Și nu pot ca să te uit.

Ochii tai precum smaraldul,
Nu-i mai văd, mă sting de dor,
Privesc cerul și neantul,
Pătimesc, nu mi-e ușor.

Cât as vrea să-i mai zaresc,
Doar o dată dragul meu,
Și în vis să – i întâlnesc,
Că mă sting de dorul tău.

Mă afund într-o tacere,
Pătimesc, gândind la tine,
Și mă sting fără putere,
Tare-s, singură pe lume.

Patimi și dorințe grele,
Îmi revin și azi în gând,
Și cu lacrimile mele,
Mai încerc să mă alint.

Tristă -i viața fără tine,
De ce nu pot să te uit,
Pătimesc de dor, nu-i bine,
Tu ești sus, eu pe pământ!

De acelasi autor: 

Ce sunt poetii

Am s-arunc

Mi-e dor

Dac-as putea sa zbor

dac-as putea sa zbor de elena tudosa

Dac-aș putea să zbor,

Autor: Elena Tudosa

 

Cor de îngeri cântă în bolțile ceresti,
Amintindu-mi cât de departe ești,
Dac-as putea o clipă-n neant să zbor,
În imensitatea eternă , dincolo de nori.

Feerica-i noaptea și – atât de senină,
Doar lupii mușcă din colțul de lună,
Privirea-mi tăcută te caută-n cer,
Între stelele lucitoare ce rânduri pier.

Dac-ai auzi cum te chem în noapte,
Să te arăți o clipă, visele mi-s deșarte,
Lângă pieptul tău aș veni, m-aș cuibări,
De amarnicul dor să scap doar o zi.

De-ai simti cerul în ochii mei lăcrimând,
Ca un ecou se stinge-al îngerilor cânt,
Dar tu ești departe-ntr-al stelelor văl strălucitor,
Eu pe pământ umbră sfartecata de dor,

Intre noi doar un timp de tristețe, durere,
Și tăcerea cumplită fără de mângâiere,
Așteptând chemarea ta din veșnicii,
Unde cântec de harpa acompaniază îngerii.

Din această tăcere sorb azi fără încetare,
Însă nu te arăți și nu vezi cât mă doare,
Și răsună în bolti cântec duios îngeresc,
Eu te strig, nu vii și în dor o să sfârșesc.

De acelasi autor: 

Ce sunt poetii

Am s-arunc

Mi-e dor

Straina

straina de loreta toader

Straina

Autor: Loreta Toader

Am investit sentimente, si am crezut in noi.
Se pare insa ca tu, nu ai vrut sa fim doi.
Am crezut in fericire, si speram in iubire,
Insa tu nu ai vrut sa fii langa mine.

Am crezut in tine, si in cuvantul tau,
Dar frumoasa straina, era un sentiment mai greu.
Am avut sentimente, dar…le opresc.
Este timpul acum sa le definesc.

Sa incerc si sa pot,sa nu mai ofer nimanui
Iubirea din mine, pentru a nu stiu cui…
As fi vrut sa cred, ca mai exista frumosul,
Acel frumos din omul pentru care am sperat totul.

As fi vrut sa cred, ca adevarul exista,
Dar…m-am inselat minciuna…persista.
As fi vrut sa fi avut curajul de a-mi spune frumos,
Totul e pana aici, pana aici a fost.

Dar tu , ai preferat sa minti si sa ascunzi ale tale dorinti,
Si nu cred ca as putea rezista,
Sa -ti simt gandul, zburand la ea.

Si acum iti spun, imi pare rau,
Eu insa , nu pot sa traiesc in ritmul tau.
Hai sa ramanem doar amici, nu are rost ca tu sa-mi zici
Ca ma iubesti, dar fara sens, caci dragostea nu e…un trend.

De acelasi autor:

Fuga

Renaștere

Tu esti…eu,

Te-nchizi în tine dragul meu,

te-nchizi in tine de elena tudosa

Te-nchizi în tine dragul meu,

Autor: Elena Tudosa

Te-nchizi în tine dragul meu,
Nu-mi răspunzi ,nici nu te-arăti,
Dacă ai ști cum mă simt eu,
S-ar rupe sufletu-n bucăți.

Că orice zi care se scurge,
Fără de tine pui iubit,
E-o lacrimă plină de sânge,
Ce din inimă a izvorât.

Nimic nu-mi este alinare,
Decât să știu bine că ești,
Suspin,și-atât de mult mă doare,
Că nu vrei deloc să-mi vorbești.

Cât mă -ngrozeste lipsa ta,
Eu mi te-nchipui suferind,
Imi tremură ființa mea,
Și nu pot să te scot din gând.

Și ce cumplită-i suferința,
Un urlet groaznic de durere,
Mie-mi rămâne doar căința,
Ca un trofeu,strânsă -n tăcere.

Să fie asta ori iubirea?
O suferință-i să iubești?
Iubite azi,pierdută-i firea,
Să înțeleagă nu mai vrea,
Te-ntreb:de ce mă pedepsești?

Dacă aș ști că și tu suferi,
As pricepe tăcerea ta,
Zicând că nu vrei să mă superi,
Ți-aș înțelege suferința ta.

De-as ști că-ți plânge sufletu’,
Și că nu vrei ca să știu eu,
As crede că suferi și tu,
Mi-aș alunga poate gându ‘
Și-n așteptari ne vom iubi mereu.

De acelasi autor: 

Ce sunt poetii

Am s-arunc

Mi-e dor

Amintirea ta

amintirea ta de elena tudosa

Amintirea ta,

Autor: Elena Tudosa

S-aprind felinarele pe strada întunecată,
În noaptea aceasta neagră, taciturna,
Rătăcesc prin beznă ei și sunt supărată,
Ca nu dau iubite deloc de-a ta urmă,

O nostalgie în suflet mă arde fierbinte,
Chipul tău doar în amintiri îl regăsesc,
Mă sting precum ceara lumânării topite,
Conștientă-s că n-am să te mai întâlnesc,

Și te caut în gândurile mele înțelepte,
În singurătatea sufletului ce mai plânge încă,
Încotro să le spun pașilor mei să se îndrepte,
Cu ce preț se plătește o durere atât de adâncă?,

Amintirea ta iubite ce cumplit mă doare,
Îmi e greu să trăiesc răpusă de atâta dor,
Îmi va fi greu până în ziua aceea în care,
Sufletul va cerși către stele ultimul zbor,

Merg pe aleea unde ard felinare în noapte,
În suflet amintirea ta, o simt ca o piatră,
Cum mi-ai schimbat viața blestemată moarte,
De mă simt brutal de singură și neajutorata,

Deznădejdea și teama e a morții răsplată,
Amintirea ta mi-e lacrima în inima sfârtecata.

De acelasi autor: 

Ce sunt poetii

Am s-arunc

Mi-e dor

Tristetea ta

Tristetea ta de Mihaela CD

Tristetea ta 

Autor: Mihaela CD

 

Te-ai afundat din nou in ganduri triste

Si-n plans cernit  iti este chipul pierdut

Ofteaza  prin aburi glasuri antagoniste

Ce-ti macina  sufletul de dor strabatut

 

Si-n tristetea ta fragila,mata si precara

Tu stralucesti la fel, radiind necontenit

Chiar de gandurile negre te intunecara

Caci  frumusetea ta, e un dar mostenit

 

Lasa-ti focul durerii si dorul  sa se duca

Si-arunca-n larg  tot  bagajul de tristeti

Caci universul vrea spre  tine  sa aduca

Fluvii de bucurie cat pentru sapte vieti .

 

De acelasi autor: 

Balada dragostei nostre 

Tu si Eu, un singur Noi 

Tineretea vietii de adult

 

Te-as fi iubit

TE-AS FI IUBIT DE ELENA TUDOSA

Te-aș fi iubit,

Autor: Elena Tudosa

În palma cerul ți-aș fi pus,
O stea și chiar un colț de lună,
Și mi te-aș fi iubit nespus,
Ca pe a ochilor lumină.

Cununa ți-aș fi împletit,
Din stelele nopților oarbe,
Ce înfocat te-aș fi iubit,
Cu dragostea care mă arde.

În slavă te-aș fi ridicat,
Ai fi fost dragostea mea pură,
Cu tot amorul înfocat,
Te-aș fi iubit fără măsură.

Ai fi fost totu-n viața mea,
Ce-și poate dori o ființă,
Focul care menține dragostea,
Iubirii ce – ți era dorință.

Unică ai fi fost dintre iubiri,
Altarul sfânt la care să mă -nchin,
M-ai părăsit, și azi doar amintiri,
Îmi frâng sufletul de amar și chin.

În palma cerul ți-aș fi pus,
Te-aș fi urmat ca orbul în tăcere,
Spin mi-este despărțirea ce-a pătruns,
Iar azi respir și beau cu gândul dus,
Aceeași cupă amară de venin și fiere.

De acelasi autor:

Pagina Elena Tudosa

De dorul tau nemarginit

Ma lasi iubite?

Cand voi pleca …

Cand voi pleca de Mihaela CD

Cand voi pleca …

Autor: Mihaela CD

 

Cand voi pleca eu voi lasa in urma

Versuri cu sentimente  parfumate

Si-l veti  alege pe cel scris  in urma

Pastrand  inca  miresme  aromate  

 

C-am adunat in pana-mi  scriitura

Ropote  de simtaminte vii si trairi

Si-atunci cand va sa-mi vie viitura

Eu am sa las doar rime  mosteniri

 

Cand voi pleca , ramane-va  o jale

Ca nu veti sti  pe ce cai am s-apuc

Nimic  n-o sa-mi  mai stea  in cale

Si am s-o iau in nemurire de nauc.

 

De acelasi autor: 

Romanta de la miezul noptii    

Stop pe autostrada  imbatranirii  

Scara catre cer

Ma doare dorul 

Ma doare dorul de Mihaela CD , PICTURA de Mircea Rustiuc

Ma doare dorul 

Autor: Mihaela CD

Pictura : Mircea Rustiuc 

 

Timpul se scurge,nu pot sa-l aman  

Si cerne roua stransa  dintre  nori

Tu ai plecat , eu am sa mai raman

Mai am de-ntampinat cateva zori

 

Mi-e foarte dor iar inima tresalta

Cand  imi amintesc de glasul tau

Sa ti-l mai aud as vrea iubite tata

Caci  ai plecat si-mi pare tare rau

 

Alerg prin negura tristetilor mele

 Si-ncerc sa zaresc lumina laudata 

Si-astern in versuri si  rime rebele

Dorul care ma doare , draga tata!

 

De acelasi autor:

Tu si Eu, un singur Noi 

Balada dragostei nostre 

Filamentele sufletului

 

Din aceeasi colaborare:

Autor: Mihaela CD

Pictura: Mircea Rustiuc

Amprenta iubirii

Romanta de la miezul noptii    

Iubire renascuta 

Izabela

izabela de elena tudosa

Izabela,

Autor : Elena Tudosa

Printre rânduri de tarabe, unde-s negustori burtoși,
Se zăresc două priviri, doi ochi negri mari, frumoși,
O fată cu fața albă, cum e spuma laptelui
Parul lung, buclat și negru, culoare-abanosului,

Îmbrăcată atât de sobru, cu-o rochiță de timp roasa,
De departe o zareai,Doamne cât e de frumoasă,
De-o vedeai trecând prin lume, toți spre ea capu-ntorceau,
Pe-unde călca ea în urmă-i, flori gingașe răsăreau.

Era ea fata frumoasă, Izabela cea-mbracata ponosit,
Toată vara venea-n piață, căci avea flori de vândut.
Toamna văl de brumă rece, peste flori a așternut,
Iar acuma sărăcuța, venea-n piață la cerșit.

Ea, ființă cea frumoasă, un copil rămas orfan,
Sta cu mânuța întinsă cerând atât, doar un ban.
Dar ce cruda-i indiferență celor printre care trece,
Căci o vad așa sărmana, însă inima li-i rece.

Se îndoapă fără sat și ranjesc în felul lor,
Și nu văd tristețea ei când le cere un ajutor,
Of, Doamne câtă tristețe peste fața ei atârnă,
Cu mânuțele-i firave, prin gunoaie-o vezi cum scurma,

Câta milă te cuprinde pentru neputință sa,
Și te uiți cum baga-ntr-înșii, fără a se sătura,
Cât de mare-i suferință și ce palidă-i la față,
Te apucă Doamne plânsul, când zărești astfel de viață,

Oare unde e dreptatea pentru acești nevoiași,
Numai tu Doamne le știi durerea și n-ai să-i lași,
De le-ai da Doamne un gând celor bogați si-nstariti,
Să simtă puțin nevoia celor triști și necăjiți,

Iar celor ce au puterea, frâiele în mâna lor,
De le-ai da întelepciunea,să le vina-n ajutor,
Înzestrează-i doar cu suflet, fă-le inima mai bună,
Ajutând pe cei săraci vor afla eternitatea,
Locu-n rai unde sunt îngeri, flori, verdeață și lumină.

 

De acelasi autor: 

Inima iubirii noastre

Tradarea

Zbucium sentimental

 

Scara

Scara de daniel visan d

 

Scara

Autor: Daniel Visan Dimitriu

 

E multă tristețe pe-o hartă

în care, poteci paralele,

cu spini sau abis între ele,

te-anunță că viața nu iartă.

 

Sunt oare și lumi diferite,

în care, pe-o hartă mai bună,

potecile se împreună

și merg mai departe lipite?

 

Există o singură lume

în care iubirea așteaptă

un semn, o privire, o șoaptă,

 

a celor ieșiți dintre hume,

sau, doar, o alegere-anume,

pe scara cu-o singură treaptă?

 

De acelasi autor: 

Flacara sarutului

Ganduri calatoare

Sonetul zeitei calatoare

Pescarusi nemuritori

pescarusi nemuritori de elena tudosa

Pescăruși nemuritori,

Autor : Elena Tudosa

Se zbate marea în furtună rău,
În iarna asta, atita de himera,
Un pescarus se-nvirte mereu în zborul sau,
Dorind perechea draga, sa o găsească, spera.

Și valuri se înaltă intunecind văzduhul,
Iar orizontul gri, pare precum o ceata,
La țărmul celalalt, iubita își da duhul,
Trăind fără de el, ultima clipa de viata.

Tipatu-i de durere, s-a stins iată și el,
Doi ochi, doua steluțe, spre zare se îndreaptă,
Perechea sa se-nvirte în zboru-i singurel,
Și ea căzută jos, se pare că-l așteaptă.

Mare-agitata geme, de-al valurilor zbucium,
În sfirsit pescărușul, iubita își zărește,
Cuprins de frica morții și obosit de drum,
Linga iubita sa, ușor se prăbușește.

Cu ultima-i suflare și aripioara frinta,
El cade lingă dinsa, și-n strigat de durere,
Se pare ca încearcă o clipa de-o alinta,
Se zvircoleste-ncet și lingă dinsa piere.

Marea e zbuciumata, vuietul ei cumplit,
Un stol de pescăruși, spre țărm tipind se-ndreapta,
Povestea celor doi ei vad cum ia sfirsit,
Nedumeriți de cum nici nu a reusit
Moartea, iubirea lor sa poată să-i despartă.

De acelasi autor:

Pagina Elena Tudosa

De dorul tau nemarginit

Ma lasi iubite?

 

Timpul s-a oprit!

Timpul s-a oprit! de Mihaela CD

Timpul s-a oprit!   

Autor: Mihaela CD

In memoria  dragei noastre prietene 

 

Timpul parca s-a oprit si plange

Caci ne-a plecat un prieten drag

Si inima-mi  in regrete se frange

Ca nu ne va mai astepta in prag

 

Caile  Domnului ne sunt nestiute

Si nu-ntelegem dupa ce ne-alege

Pe cei mai buni ii ia la El mai iute

Ca sa-ndeplineasca celestina lege

 

Caci astazi Domnul asa a hotarat  

Din lumea pacatoasa El  te-a luat

Ma doare si sufletul mi-e amarat

Ca viata ta aici n-a mai continuat

 

Ne-ai fost un exemplu de harnicie

Si-n suflet vom pastra a ta lumina  

Sa-ti  fie somnul linistit in vesnicie

Si-n  Rai sa primesti pacea divina!

 

De acelasi autor:

Mai stai o clipa tinerete

A trebuit sa-ti zic la revedere

Aniversare-n Rai     

Dorul noptii

dorul noptii de elena tudosa

Dorul nopții,

Autor : Elena Tudosa

E noapte și tăcerea mă apasă,
Ești sus în ceruri dragul meu
În mine inima e arsă,
Lacrimi amare, picură mereu.

Și sufletul mi-e sfâșiat bucăți,
Fără de somn mi-s nopțile,
Tu nici în vis nu mi te arăți,
Cu mine-s doar lacrimile.

Mi-e dor de tine dragul meu,
As face din lacrimi o scară,
S-ajung pân’la sufletul tău,
Să-l faci pe-a meu, să nu-l mai doară.

E noapte, și e grea singurătatea,
Căci mă ucide-ncet, încet,
Of, Doamne blestemată fie moartea,
Că-s singură și tot aștept.

Sunt trează uite, și în astă noapte,
Te chem să-mi vii o clipă -n vis,
Tu steaua mea fără de moarte,
Ce strălucești în paradis.

Vor trece multe nopți la rând,
Va plânge mult inimioara,
Te voi purta în suflet și în gând,
Mereu vei fi în amintirea mea.

De acelasi autor:

Pagina Elena Tudosa

De dorul tau nemarginit

Ma lasi iubite?

Aripi frante,

aripi frante de elena tudosa

Aripi frânte,

Autor: Elena Tudosa

Clopotnite răsună în urlete macabre,
Lumânările plâng, topindu-se în candelabre,
Câta rastriste Doamne, ușa la rai e-nchisa,
Cât de păgână-i lumea, când credința i-i stinsă.

De-atâta -nsingurare, durere, suferință,
Condamnați-n ghearele-ntunericului să se afunde,
Uitați de Dumnezeu, rămași în neputință,
Sunt îngeri decăzuți ce-au aripile frânte.

Cântec de heruvimi, văzduhul îl cuprinde,
Ca un lament , un cântec trist de harpa,
Întregul univers parcă e surd, n-aude,
Cum plâng neputincioși, ce-i abătuti de soartă,
Îngeri ce vor să zboare,dar au aripe frânte.

De acelasi autor:

Pagina Elena Tudosa

De dorul tau nemarginit

Inima de iubit

 

 

Tradarea

tradarea de elena tudosa

Trădarea,

Autor: Elena Tudosa

Mai sorb și acum gustul amar,
Al minciunii ce ține pasul cu tine,
Mă afund în liniștea nopții iar,
Să reflectez doar eu și cu mine.

Mă dezmint de sentimente… în tăcere,
Retrasă intr-un colț stingher al meu,
Sperând să pot renaște din durere,
Conștientă fiind că e foarte greu.

Noaptea asta albă, mi-e lacrimă caldă,
Am să te închid într-o amintire crudă,
Voi scrijeli în suflet cuvântul ,, rabda”,
Nu voi lăsa trădarea ta să îl ucidă.

Voi urla de durere, plângând lacrime amare,
Voi gusta înfrângerea, chiar de ma voi prăbuși,
N-am să – ți accept miseleasca-ti trădare,
Să – l distrugă, ca să nu mai poată iubi.

,, Mă dezic de tine, și te închid în calendare, „
Lacrimile, suferința mi-o vor vindeca,
‘N al meu colț stingher, voi găsi alinare,
Linistea sufletului sfâșiat de trădarea ta.

De acelasi autor:

Printul meu

Doar o fotografie

Privirea ratacita

 

Intuneric fara lumina

intuneric fara lumina de elena tudosa

Întuneric fără lumină,

Autor: Elena Tudosa

De ce îmi este mie dat,
Să lupt într-una cu putere,
Pentru – o fărâmă de noroc,
În suflet să adun durere.

Nu pot la nimeni să mă plâng,
Căci cine-o să îmi înțeleagă,
Dorul de casa mea cea dragă?
Doar Domnul nostru bun și blând.

E crudă soarta și îngrozitor de grea,
Mă chinuie, dar vreau să înțelegi,
Cu timpul ți se-mbolnaveste inima,
Din tot ce îți dorești, cu asta te alegi.

Căci pentru mine o zi ce trece,
Pare un veac ce nu se mai termină,
Și-n sufletul tăciune, se-nțelege,
E întuneric fără de lumină.

De acelasi autor: 

Ce sunt poetii

Am s-arunc

Mi-e dor

Zbucium sentimental

zbucium sentimental de elena tudosa

Zbucium sentimental,

Autor: Elena Tudosa

În taverna nopții mute,
Ochii către cer mi-ndrept,
Teamă sufletul ascunde,
Ca-n zadar eu te aștept.

Vei veni în vis măcar,
Să mă săruți să m-alinti,
Te aștept, dar e-n zadar,
Tu ești înger între sfinți.

Dor mi-i de-ochii tăi albastri,
Ce astăzi în cer lucesc,
Mai ceva ca niște aștri,
Cit aș vrea să-i intilnesc,

Cit mi-e dor să – ți aud glasul,
Două vorbe de mi-ai spune,
Și să-ți simt prin casă pasul,
Să te știu iar lingă mine.

Trec zile și nopți la rând,
Numai zbucium e-al meu gând,
Port în suflet un gol imens,
Făr’de tine, viața nu mai are sens.

Ce mult doare lipsa ta,
Gânduri, griji mă înfioară,
Zbuciumul din viața mea,
Multă vreme o să doară.

În taverna nopții mute,
Gandurile mă -nconjoara,
Rătăcesc acolo unde,
Te caut în orice seară.

Te aștept, dar e zadarnic,
Nu vezi ochii mei cum plâng,
Iar de dorul tău amarnic,
Iau perna-n brate și-o strâng.

De acelasi autor: 

Fara tine

De cate ori

Sa nu lasi florile sa moara

 

 

Privirea ratacita

privirea ratacita de elena tudosa

Privirea rătăcită,

Autor: Elena Tudosa

Privirea rătăcită și tristă,
Mă poartă alocuri fără să vrea,
Aceeași întrebare în minte persistă,
De ce sunt departe de tine țara mea?

Și of, cât de mult îmi doresc,
Să mă întorc în satul meu drag,
Mereu întrebări în gând izvorăsc,
Nu pot să răspund, nu știu ce să fac.

Mă rog și către cer când privesc,
În stea să răsar pe bolta cerească,
În liniștea nopții să strălucesc,
Și lin să cobor, să vă bat la fereastră.

În fulg de m-aș preface, să zbor ușor,
Vântul ce-adie pe aripile sale să mă poarte,
Să pot să mai scap de tristețe și dor,
Căci Doamne de voi, sunt tare departe.

Aceeași privire rătăcită, tăcută…. Mereu întrebări,
Si-aceleasi răspunsuri fără de sens,
Mă – ntorc azi cu gândul acolo-n depărtări,
Sunt fără putere și-n suflet, mă chinuie un dor imens.

De acelasi autor:

Pagina Elena Tudosa

De dorul tau nemarginit

Fara tine

 

 

Dac-as putea din lacrima

dac-as putea din lacrima de elena tudosa

Dac-as putea din lacrima,

Autor: Elena Tudosa

Dac-as putea din lacrima ce curge-n geana,
Sa ud un cimp frumos de viorele,
Poate-as putea ca să vindec o rana,
Care mai poarta încă dureri grele.

Dac-as putea cu lacrima ochilor mei,
Sa ud pamintul și sa răsară ghiocei,
Poate as putea sa mingii o ființă omeneasca,
Ce a uitat în viata, cum e sa zimbeasca.

Dac-as putea din pleoapa, lacrima ce curge,
Sa o stropesc peste grădini de trandafiri,
Poate as alina un suflet care plinge,
Tinjind sa retrăiască fiorul dulcei iubiri.

Dac-as putea cind pling ochii mei căprui,
Sa stropesc, ca să crească flori de liliac,
Poate as putea sa pun în fine capăt dorului,
Ce ma sfisie ducind lipsa, iubitului meu drag.

Dac-as putea cu lacrimi sa ud flori de busuioc,
As face pe pamint, sa răsară doar noroc,
Și le-aș stropi – n amurg, cind este răcoare,
Ca tu sa-l intilnesti, cind mergi pe-a ta carare.

Dac-as putea atunci, cind vad cit de mult suferi,
Ți-aș plinge neincetat un lac cu flori de nuferi,
La care sa privești-ndelung în prag de seara,
Cind ai sufletul întristat și inima amara.

Dac-as putea, însă nu pot și nici nu știu,
Decit atita doar, versuri ca să scriu,
Și-n dar cu dragoste sa vi le daruiesc,
Sa va alin durerea atita cit timp trăiesc.

 

De acelasi autor:

Pagina Elena Tudosa

De dorul tau nemarginit

Sa nu lasi florile sa moara

 

 

Cate generatii

cate generatii de aurelia oanca

CÂTE GENERAȚII

Autor: Aurelia Oancă

Printre dealuri și coline
Sub acoperiș de stuf,
Doarme casa care ține
Generații în năduf.

Îngrijită de-o bătrână
Care este fiica ei,
A crescut-o și e bună,
O-ngrijește cu temei.

Primăvara îi vopsește
Trupul ostenit în alb,
Geamurile-i primenește
Chiar de trupul ei e slab.

În baston biata bătrână
Drum își face spre grădină
Și încet pân`la fântână
Dar nu ia găleata plină.

Se gândește câteodată
Cum va fi când va pleca?
Casa va pieri odată
Cu bătrâna-nchisă-n ea!

 

De acelasi autor: 

Atata nedreptate

De vrei sa stii

Sa prind o stea

Romanta soarelui pierdut

Romanta soarelui pierdut de Elena Tudosa

Romanta Soarelui pierdut,

Autor: Elena Tudosa 

În noaptea asta iubite eu sint tristă,
O mângâiere în viața mea nu mai există,
Decât condeiul, ce de dor va scrie,
Durerea mea pe coala de hârtie.

Îți mai aduci tu oare aminte,
Când mi-ai promis atunci iubite,
Că vrei să fii soarele meu,
C-ai să mă luminezi mereu
Când drumul vieții mi-o fi greu?!?

Ce fericiți eram noi împreună,
Ca doi copii mergeam mână în mână,
Iar eu ți-am răspuns că .. Vreau să fiu luna,
Și te-oi urma în viață -ntotdeauna.

În anii vieții care au trecut,
Atât de mult noi ne-am iubit,
Precum un soare tu m-ai încălzit,
Și numai clipe fericite, cu drag mi-ai dăruit.

M-ai legănat cu ale tale raze blânde , dulci,
Până -ntr-o zi în vară , când a fost să te stingi.
Și ai plecat în cer, ai vrut chiar să fii soare,
Dar vezi în altă lume…în cea nemuritoare.

Abia atunci am reușit, am înțeles,
Dorința ta să fii un soare, ai ales.
Un soare ce se arată ziua în zori,
La care eu privesc și plâng cu-amarnic dor.

Din ceea ce atunci, noi doi ne-am promis
S-a destrămat de parcă ar fi fost un vis.
Căci am greșit dorindu-ne noi doi a fi
Eu luna nopții negre, tu soarele din zi.

Plâng, n-ar fi trebuit ca noi să ne dorim,
Ce e în cer, pe pământ nu putem să fim.
Soarele și cu luna se-ntalnesc în eclipsă,
Însă pierderea ta, mă doare, mă frânge a ta lipsă.

Mă-ntreb vrând ca să știu, noaptea-n ce chip te-ascunzi,
Și dacă îmi vezi ochii mereu de lacrimi uzi?!??
Că trece câte o vară , o toamnă , o iarnă rece,
Iar eu tot intristata, în lacrimi m-oi petrece.
Dorind să mi te arăți din când în când in vis,
Să-mi spui cum te petreci acolo-n Paradis.

În taverna acestei nopți atât de mute,
As vrea să mă ascund, să plec, dar nu știu unde,
Că-mi este tare frică de iarna vieții mele,
Când mă cufund nostalgic în gândurile grele.

De dorul tău acum, fără curaj în viață,
Vreau să-ți păstrezi iubirea, scriindu-ți o romanta.
Romanta Soarelui drag, pe care l-am pierdut
Și de care mi-e dor din ce în ce mai mult.

Romanta Soarelui ce în cer straluceste
Și pe pământ acuma doar dor îmi dăruiește.

Dorul, durerea cresc din ce în ce mai tare,
Mâine iubitul meu voi răsadi o floare,
Un fir de trandafir, ți-oi pune pe mormânt,
Și voi privi la soare, te voi chema în gând,

Cu lacrimi voi stropi-o, să prindă rădăcină,
Apoi sub raza ta o las ca să ramina,
Să crească, să -nfloreasca și noaptea când e lună,
Să-ți spună…. Te iubesc! Iubite noapte bună!

De acelasi autor:

Pagina Elena Tudosa

De dorul tau nemarginit

De cate ori

 

 

Astept sa rasari,

astept sa rasari de elena tudosa

Aștept să rasari,

Autor: Elena Tudosa

Raza de soare când rasari
Odată cu zorii de zi,
Spune-mi ce pot să mai fac,
Ce să-i mai spun inimii?

Răpusă-i acum de durere,
N-am pentru ea nici un alint,
Trimite-mi te rog o mângâiere,
Când te topești pe pământ.

Strălucesti pe bolta senină,
Rugămințile nu vrei să-mi auzi,
Aștepți ca seara să vină,
Iar eu nu știu unde te-ascunzi.

Rămân tăcută în noapte,
Copleșită de dorul amar,
Te chem și te strig în noapte,
În zori din nou aștept să răsari.

Raza de soare când vei răsări,
Și îmi vei bate la geam,
Adu-i te rog o veste inimii,
Asta-i dorința ce-o am,
Că mă usuc precum o frunză pe ram.

De acelasi autor:

Pagina Elena Tudosa

De dorul tau nemarginit

Omagiul zilei

 

Omagiul zilei

omagiul zilei de elena tudosa

Omagiul zilei
Suntem în mâna lui Dumnezeu dinainte de a ne fi născut.

Autor: Elena Tudosa

Crunt destinul se abătu în ceas de noapte,
Drept când lumea merse la odihnă liniștită,
Cerul parcă fuse fulgerat de hâda moarte,
Și lovi în noi fără de milă – ntr-o clipita.

Haos, groază și durere-n întunericul adânc,
Doar în locurile unde Dumnezeu a vrut,
Cuprinși de frică, oamenii cu disperare-și plâng,
Pe cei dragi, pe care pământul i-a luat tribut.

Peste tot ecoul de jale și-amare suspine,
Colții morții au mușcat flămânzi în noapte,
Suflete neputincioase-au sfârșit sub ruine,
În a serii beznă, a acelui an 4 martie 1977.

Urletele-răsunau,deznădejde peste tot în jur,
Pentru unii firul vieții într-un minut se curmase,
Câta groază, durere și tristețe-n acel cutremur,
Câtă suferință-n urma lui în suflete lăsase.

Gândul meu astăzi trist, în amintiri colindă,
Ca-ntr-un film revăd cumplita tragedie,
Eram o copilă când doar într-o secundă,
Dumnezeu scapă din mână scumpa Românie.

Doar dărâmături, vieți curmate-n dulcele somn,
Suferință cruntă, lacrimi amare și vise ucise,
Mi-au arătat ce-nseamna viata unui om,
Ce cu moarte cumplită Dumnezeu i-o frânse.

Un pios omagiu astăzi, să nu uităm s-aducem,
Celor ce atunci viata groaznic și-au pierdut,
Cu evlavie pentru ei Domnului să ne rugăm,
Să nu le uităm, nicicând tragicul sfârșit.

De acelasi autor:

Pagina Elena Tudosa

De dorul tau nemarginit

Sa iubesti o femeie

 

 

Nopti albe

nopti albe de elena tudosa

Nopți albe,

Autor: Elena Tudosa

Răpusă în noapte de dorul tău nemărginit,
Privesc cum flăcările focului pe tavan
Dansează-n umbre, luminând liniștit,
Această noapte neagră de catram.

E-o liniște atât de profundă în odaie,
Doar focul din când în când mai trosneste,
În mine dorul crunt arde valvataie,
Strângându-mi sufletul ca într-un clește.

În întunericul acesta ca de smoala,
Se-aude un cântec strident de cucuvea,
Mă îngrozește viața asta atâta de goală,
De când singurătatea îmi este alăturea.

Mă înfricoseaza această penibilă perioadă,
Ce-a spulberat vise ce-aveam și idealuri,
Prin vers caut o mângâiere, speranță fada,
Să pot răzbate printre – ale vieții valuri.

Prea grea îmi este tristețea astă seară,
În joc de rime și cuvinte scrise mă adun,
În inimă de stâncă precum o floare rară,
Aș înflori ca să scap de dor și de chin.

Ascult zgomotul focului ce-n sobă arde,
Privesc cum flăcările dansează pe sufit,
Cât de amare santeti voi, nopți albe,
Dar în astă seară atât de singură sunt!

De acelasi autor:

Pagina Elena Tudosa

De dorul tau nemarginit

Sa iubesti o femeie

 

Batranete haine grele

batranete haine grele de teodora dumitru

Bătrânețe haine grele

Autor: Teodora Dumitru

Pe un drum îngust de țară, mărginit de bolovani,
Trecea o bătrâna tristă, cu povara ei de ani .
Era toamnă, era rece şi de sus pica mereu,
Sprijinindu-se-n baston ,se oprea oftând din greu .
Vorbea singură sărmana ,nimeni nu o asculta ,
Ștergând lacrimile calde ,cu colțul de la basma !

Prin noroi trudea s-ajungă la căsuța cu pridvor ,
Calea îi părea prea lungă, parcă n-avea nici un spor .
Supărarea o doboară, drumu-i pare şi mai greu ,
La căsuța ei micuță e doar bunul Dumnezeu .
N-are cine s-o ajute , cine s-o aştepte-n prag ,
Singură-i acum pe lume , suflet trist , suflet pribeag !

A crescut copiii mari ,i-a dat la casele lor ,
Iar bătrânul i-a plecat în lumea cea fără dor .
Cine să-i deschidă uşa , c-au plecat în lumea mare ,
Să muncească, să adune ,ca sa-şi facă bunăstare!
Se trudeşte singurică, numai Dumnezeu o stie ,
Cum îi trec zilele grele ,în căsuța ei pustie !

Nu lăsați părinții singuri ,ei sunt îngeri pe pământ,
Ne-au dat viata şi povață ,cu iubire ne-au crescut ,
Nu-i mai părăsi, copile ,stai cât poti în jurul lor,
Bătrânețile sunt grele ,cui să ceară ajutor ?
Ia-i de mână, ține-i bine , sunt ca şi copiii tăi,
Poartă-te cum se cuvine că şi tu ajungi ca ei !!!

Batranica necăjită de care v-am povestit ,
Într-o iarnă friguroasă ,singurică, a murit !
I-au venit atunci copiii , rătăciți prin lumea mare ,
Să o plângă ,să jelească, şi sa-i facă mormântare,
La ce bun atâta jale , dacă n-au venit la ea ,
Cand îi trebuiau de toate şi n-avea cine să- i dea ?

De acelasi autor: 

Ganduri scrise

Bun venit, Aprilie!

Paine muncita

 

 

Mania din carje

mania din carje de stefan dd

 

Mânia din cârje
Autor: Ştefan Doroftei Doimăneanu

În răscoala fără coase sufletul bea răzvrătire
Glasurile fug din doruri şi zidesc nefericiri,
Cântul gândului sihastru se topeşte-n amuţire
Pântecului plin de stele, ii cer iarăşi izbăviri.

Mă ridic din metafizic ca un înger fără raiuri
În visări zdrobit de aripi, frânte-n ochi încătuşaţi,
Şi privesc timpul prin cârje, amuţind din nou în graiuri,
Şchiopătând cu greu prin viaţă şi prin zori înfometaţi.

Nu sunt leacuri nu sunt doctori, nu se mai citeşte cartea,
Farmaciile cresc iute precum pirul pe câmpii,
În spitale zdrenţuite prin saloane umblă moartea,
Taberele gratuite nu mai sunt pentru copii.

Se răscoală-n mine focul, revoluţii el visează,
Iar pierdut-am libertatea şi sunt orb de hoţi prădat,
Cârjele-mi, de frig tocite, se pornesc şi-mi desenează
Valuri valuri de mânie, contra celor ce-au trădat.

Prins în urlet fără lacrimi cresc în foc ca o turbare,
Tineretul fără pâine a fugit în depărtări,
Ma topesc cu of în gânduri, cu o ultimă rumoare,
Aş fugi din lumea asta, dar n-am timp pentru iertări

De acelasi autor: 

Simfonia primaverii

Tristetea marii

Pagina Stefan Doroftei Doimaneanu

 

O poezie tie care esti sus in cer…

o poezie tie care esti sus in cer .... de elena tudosa

 

O poezie ție, care ești sus în cer cu îngerii!

Autor: Elena Tudosa

E viata noastră ca o Poezie,
Destinul doar într – nsa îl citești,
E liniștea și mangaierea vie,
Pe care uneori ai vrea s-o intilnesti.
O-nsiruire de cuvinte-n rânduri,
Din suflet așternute pe o coală de hârtie,
Pline de sentimente și de gânduri,
Ce le închin cu dor și dragoste azi ție.
E amintirea când strânsă la pieptul tău,
Iti auzeam tictacul inimii cum bate,
Si cât de fericită eram atuncea eu,
Iar astăzi ești cu mine doar tu, Singurătate.
Și ochii tăi albaștri ce mi -au scăldat ființă
Ii caut printre stele sperând că -i voi găsi,
In amintirea lor mi-a rămas doar credința,
Speranța ca măcar, în vis i-oi intilni.
Mi-i dor de viața noastră cu bune si cu rele,
Unde ești suflet drag?… mi-i dor de o îmbrățișare,
Cine s-alinte astăzi zbuciumul inimii mele,
Răpită de durere și amintiri amare?
Aștern aceste rânduri si gândul mi-i la tine,
Încet se lăsa noaptea neagră și pustie
Mă rog la Dumnezeu acolo să fii bine
Și inima mi- alint scriindu-ți o poezie!

De acelasi autor:

Pagina Elena Tudosa

De dorul tau nemarginit

Versul meu

 

 

Vanzator de ghiocei

vanzator de ghiocei de teo d

 

Vânzător de ghiocei

Autor: Teodora Dumitru

După o întâmplare reală…

 

Pe o stradă-ngustă, lângă-o canapea ,
Sta un bătrânel cu-n coş de ghiocei ,
Şi pe lângă el cine mai trecea ,
Cu o voce stinsă, întreba….nu vrei ?

Îi am de vânzare, eu i-am adunat ,
Am fost la pădure şi am strâns încet,
Cât ,eu am putut ,să stau aplecat,
Şi-apoi cu migală i-am facut buchet !

M-am apropiat şi-am cerut să-mi dea,
Mai multe buchete cu grijă legate ,
Dar avea bătrânul o inimă rea ,
Că multe din ele-i fusese furate !

N-am putere tată, alții să adun,
Că-s bătrân, bolnav, oasele mă dor …
Dac-ajung acasă nu am cui să spun ,
Nu am nici un sprijin ,nici un ajutor !

Am luat ghioceii, pe toti i-am luat ,
Ca să nu-l mai văd cum tremură pe-afară,
I-am plătit pe toți şi mai mult i-am dat ,
Şi-a plecat încet spre autogară !

Venise de la țară cu autocarul
Să facă un ban ,zilele să-şi țină,
Doar ce-mi povestise ,mie , tot amarul ,
Nu pot să vă spun cât mi-a fost de milă !

Trăia singurel într-o casă veche ,
Şi uitat de lume şi de-ai lui uitat ,
Că de ani de zile , draga lui pereche,
A plecat departe , la cer a urcat !

Am privit din urmă cum se-n depărtează,
De-abia mai mergea ,trist şi necăjit,
Mi-am pus ghioceii pe toți, într-o plasă,
La copii pe stradă, pe toți i-am împărțit !

Grea e bătrânețe şi singurătatea,
Când nu ai cu cine să te sfătuieşti,
Greu mai e atunci când te duce soarta ,
Anii grei ai vieții singur sa-i trăiești !

De acelasi  autor: 

Bun venit, Aprilie!

Ploaia de petale

Pagina Teodora Dumitru

 

 

Maicuta draga

Maicuta draga de Elena Tudosa (2)

Măicuța dragă,

Autor: Elena Tudosa

 

Măicuța dragă, azi gândul firesc,
Se-ndreaptă cu drag către tine,
Căci vreau din suflet să îți mulțumesc,
Că mi-ai dat viață, m-ai adus pe lume.

Cu ce cuvinte as putea ca să te preamaresc,
Pe tine înger drag în chip de stea ascuns,
O, cât as vrea de mult, chipul să ți-l zăresc,
Să-ți spun toata tristețea ce-n mine eu am strâns.

Te caut peste tot în orice zi și noapte,
Știu că tu ești acolo în cer, te odihnești,
Ce dor îmi e de glasul ce m-alinta în șoapte,
De-ai ști măicuța draga, cât de mult îmi lipsești.

Azi sufletul mă doare măicuța și mai mult,
Cu lacrimi, în genunchi te rog a mă ierta,
Că nu pot să ajung la sfântul tău mormânt,
O floare să-ți aduc, să-ți aprind candela,

Sunt tot printre străini, și sufletu-mi suspină,
Tristețea m-a cuprins mai mult ca orișicând,
Mi-e dor să mă mângâi cu mâna ta bătrână,
Unde ești tu măicuța, înger frumos și blând?!?

Privesc spre stele-n cer și vreau să-ți dăruiesc,
O-mbratisare caldă, la piept vreau să te strâng,
Să – ți spun măicuța dragă, cât de mult te iubesc,
Și-am nevoie de tine, mai mult ca orișicând!

De acelasi autor:

Pagina Elena Tudosa

De dorul tau nemarginit

As vrea maicuta

 

 

As vrea maicuta

as vrea maicuta de elena tudosa

As vrea măicuța,

Autor: Elena Tudosa

În liniștea nopții ce vine tiptil,
Mi-e dor măicuța să te întâlnesc, ,
As vrea să mai fiu odată copil,
Din suflet să – ți spun ce mult te iubesc,
Și să-ți cer iertare pentru tot ce – ți greșesc,

În visele mele ce-n zori se destramă,
Eu știu că tu de acolo din cer mă privești,
De ziua ta astăzi, draga mea mamă,
As vrea să – ți spun ce mult îmi lipsești,

Mi-e dor măicuța de o mângâiere,
Ce numai tu știai să mi-o dăruiești,
Ochii mei triști cauta-n cer chipul tău blând,
Tu vezi oare ca sunt de lacrime plini?,

As vrea măicuța la piept să te strâng,
Să-ți spun că tare mi-e greu prin străini,
Iar tu să m-alinti cu bătrânele -ti mâini,
De ziua ta azi, mai mult ca oricând,

As vrea să vin împreună cu frații mei,
Să-ți punem măicuța pe Sfântul mormânt,
O lumânare, un buchet de gingăși ghiocei,
Pe care să-i stropesc, cu lacrimile ochilor mei,

În liniștea nopții de stele luminată,
În genunchi în fața Sfintei icoane,
Cu inima frântă și fața înlăcrimata,
Mă rog să o ierți și să ai grijă Tu Doamne,
În ceata îngerilor să odihnească sufletul mamei!

De acelasi autor: 

Doar teama

Primavara, Te iubim!

Plange codrul,

 

Invitatie la cina

50839891_2303141569731095_908531899754872832_n

Invitaţie la cină

Autor: Gabriel Ionescu

Replică la poezia lui Corneliu Vadim Tudor

 

Tu Doamna neagră, Doamna mea cu coasă,
Vadim te-a invitat la o cafea,
Ar cam fi trebuit să fii fricoasă,
El, şoricioaică ţi-a băgat în ea.

Vino la mine, Doamnă, la o cină,
Găteşte-o însă tu, căci eu nu văd,
Securitatea ta va fi deplină,
Eu n-am otravă, ca să fac prăpăd.

Nici frică nu îmi e acum de tine,
Căci nu te văd când vii.Vino oricând,
Vino când vrei, vino când ţi-este bine,
Pe mine n-o să mă auzi plângând.

Şi poţi să stăm de vrei la o parolă,
Lasă-i pe alţii să trăiască, ştiu că poţi,
Fii blândă, nu mai fii aşa frivolă,
Şi poate nu te vor urî aşa, chiar toţi.

Am un baston alb, Doamna mea cea neagră,
Poate mă laşi să-l iau când vrei să pleci,
Eu merg cu el să văd, nu de podagră,
Şi nu vreau ajutoare, pe poteci.

Dar dacă tot ai venit în persoană,
Eu nu cred că o faci ca o favoare,
Fii calmă deci şi nu mai fii bulboană,
Hai, fii şi tu mai lentă, ai răbdare.

Şi ţi-aş propune, dacă poţi decide,
Să iei cu tine numai pe poeţi,
Căci numai ei îţi fac poze acide,
Şi numai ei sunt stâlpii la pereţi.

Mai lasă lumea-n pace neagră Doamnă ,
Ia doar Poetul, restul lumi-l lasă,
Lasă-i pe toţi să treacă astă toamnă,
Şi o să vezi că şi de noi le pasă.

Tu Doamnă neagră, Doamna mea cu coasă,
Nu refuza când te invit la cină,
În tinereţe poate-ai fost frumoasă,
Şi dacă vii, probabil că n-ai vină.

Eu te-aş păstra, să scape lumea toată,
De frica coasei tale fără milă,
Şi poate o să fii şi tu mai bogată,
De vinzi la lume , rima mea umilă.

Septembrie 2015

De acelasi autor:

Cronos

Auschwitz( Acrostih)

Romanul s-a nascut poet (Acrostih)

 

Cosmar straniu

cosmar straniu de elena tudosa

 

Coșmar straniu,

Autor: Elena Tudosa

Orbercaiesc căutându -te cu inima frântă,
În umbra trecutului ce mă urmărește încă,
Te caut în bezna nopții, îmi apari ca o năluca,
Mi-e groaznic întunericul, și mi-e atâta de frică.

Mă pierd pe-ale dorului cărări întortocheate,
Încerc să mă agăț de un fascicol firav de lumină,
Un ecou nedeslușit îl aud zicându- mi,, vino mai aproape „,
Apoi dispare, și-i tăcere infernal de meschina.

Cu genunchii zdreliti și mâinile sângerânde,
Îmi fac loc prin pustiul plin numai de mărăcini,
În tâmple – mi pulsează venele tremurânde,
Iar ochii cu o usturime îngrozitoare, scânteiaza lumini.

Un urlet din gât strident răsună în a nopții tăcere,
Reușesc să m-agăț de un colt zgremturos de stâncă,
Mă străpung și mă săgeată toate îngrozitor de durere,
Te strig, nu te zăresc și mă pierd în bezna adâncă.

Alunec și mă văd căzând în abis într-un târziu,
Simt o atingere, cineva încearcă să-mi întindă o mână,
Mă trezesc speriată, totul în jurul meu e brutal de pustiu,
Tremur, un of ca un spin mă înțeapă feroce în inimă.

Încerc să-mi revin din acest urât, straniu coșmar,
O sudoare rece corpu-mi inundă și tremur de frig,
Lipsa ta mă chinuieste nespus deși totul e în zadar,
Am ajuns să te caut și în visele care mă înfrâng,
Doar teama mă însoțește, voi putea oare să o înving?

De acelasi autor:

Nostalgie

Timpul

Primavara, Te iubim!

 

Au lacrimat

au lacrimat azi zorii de carmen pinte

Au lăcrimat

Autor:Carmen Pinte

Au lăcrimat azi norii,
Şirag de sentimente intense,
Au pătruns, timid, prin porii,
Mângaierilor clipelor dense..

Au lăcrimat azi zorii,
Şiroind pe caldarâmul privirii,
Surâsuri cernite din norii,
Scăldate în umbrele ploii…

S-au răvăşit contenit stropii,
Sub pleoapele triste, de doruri,
Au devenit apatice storuri,
Prelinse-n abisul sorţii…!

Ador, pentru o clipă, norii,
Ador la infinit, zorii,
Cernutele mii de surâsuri,
Din irișii nopților, plânsuri!

De acelasi autor:

Aripi

Cuvinte magice

Te iert

 

Doar teama

doar teama de elena tudosa

Doar teama,

Autor Elena Tudosa

În camera albă cu tavanul înalt,
În liniștea nopții, doar teama bântuie,
Sunt fără de vlagă , nu pot să mai rabd,
Cum sufletu-n trup, zadarnic se chinuie.

Pe patul cu bare în cearșafuri curate,
Se stinge încet o viață de om,
Nădejdea și gândurile îmi sunt deșarte,
Iar nopțile-s albe, lipsite de somn.

Ce singură sunt, iar timpul greu trece,
Sunt ca o vietate prinsă într-o capcană,
O noapte e lungă, pare cât zece,
Iar viața se perinda încet ca o dramă.

În zorii de ziuă, când mă fură somnul,
Se sting aceleași vaiete de chin și durere,
Prea grea-i batrinetea ce o duce omul,
Când trupu-i bolnav și lipsit de putere.

În camera albă cu obloane la geam,
Lumina prea slabă din bec se revarsă,
Un dram de speranță, atâta mai am,
Visez doar la clipa intoarcerii acasă.

De acelasi autor:

Timpul

Primavara, Te iubim!

Plange codrul,

 

Cortina

cortina de stefan doroftei doimaneanu

Cortina
Autor: Ştefan Doroftei Doimăneanu

Mi-am prins în păr pe la-nceput de iarnă
Noi fulgi de nea căzuţi din calendare,
Furia clipei ce-a pornit din toamnă
Mă-ncarcă cu atomi de disperare.

În orele ce se târăsc perfide
Doar visele prin nopţi se mai perindă,
Cuvintele bolnave şi stupide
Nu pot iubirile să-mi mai aprindă.

O mască râde hâd, o alta plânge,
Spectacolele-au devenit naive,
Sunt trist erou cu gândurile ciunge,
Un paznic doar, la poarta unor dive.

Cortina stă să-nchidă scena vieţii
E ca o umbră albă de mătase,
Povestea-i ninsă-ntruna, iar nămeţii
Se-adună pe secundele rămase.

Alerg pe calea strâmtă, a tăcerii
Pavată cu atomi de izbăvire,
Și țip tăcut prin nopțile-nvierii
Cu stropi de vis și vocea-mi din privire.

Să pot să beau din nefiinţă cerul
Las noaptea albă, zorii să-mi descoasă,
Al sorţii drum, puterea-i şi misterul
S-au adunat pe un tăiş de coasă.

De acelasi autor:

Agricultor la 2 Mai

Femeia pur si simplu

Ruga de primavara

Daca o sa privesc viata…

daca o sa privesc viata de violeta butnariu

Autor: Violeta Butnariu 

Daca o sa privesc viata si o sa astept sa ma zareasca dupa colt…s-ar putea sa am mult,foarte mult de asteptat,Destinul te ajuta doar daca il ajuti.Copilul rebel ce gonea cu o motocicleta avea in spate 4 frati sa o apere,femeia de acum trebuie sa faca efortul de a se apara singura, pe ea de ea! 
Cum sa privesti ca ai pierdut ceva ce nici nu a fost sa inceapa?Cum e sa te simti cersetor la poarta iubirii? Nu placut,credeti-ma.am sa pun lacat inimii.Am sa o las sa bata numai putin ,atat cat sa nu mor,am sa o zavorasc.Am oferit-o …Am asezat-o pe o tava aurita intr-un pat de satin…dar era prea singura si atunci am mai adaugat trei trandafiri,Statea inghesuita si atunci am spus sa o pun deasupra.Neatenta, am asezat-o pe lujeri, sa nu acopere frumusetea florilor,si…toti spinii mi-au intrat in ea.Sangeranda am intins tava ,oferind-o.Cel care a primit-o nu i-a vazut zbaterea ci doar petele de sange,si a aruncat-o intr-un colt.A oprit trandafirii,erau frumosi si parfumati.In coltul ei inima mea batea cu putere si umilinta, rugandu-se sa stea si ea ,macar o ora langa vaza cu trandafiri.Agonia s-a transformat in chin si chinul in somn, si inima mea a adormit in cele din urma…trandafirii s-au inchis de noapte buna si au adormit si ei…In cersaful mototolit se satin nu mai ramasese decat gandul meu.Si el a rascolit pana in strafunduri…dar tot nu am inteles..ce imi lipseste?…Cand ,dupa atatea intrebari a venit dimineata…trandafirii nu s-au mai deschis, se ofilisera,inima mea ,asa ranita, umilita, s-a reintors inlacrimata la mine si gandul meu a tresarit:ajunge…ajunge:daca voia putea sa faca din tine vioara intai,dar nu voia, nu vrea, ce nu intelegi?Si eu am inteles…am inteles ce-mi lipseste…iubirea.Daca as posta iubirea langa o imagine frumoasa, ar dori-o toti…nu ca sa o pastreze, ca sa o posteze.Dar iubirea mea nu este o postare…este o realitate, si oricat de rationala esti-doare.

De acelasi autor: 

Vis de iubire

Talazul

Seara de catifea

 

Simfonia noptii

simfonia noptii de eugenia grobnic

Simfonia nopții

Autor: Eugenia Grobnic

Atât de singură în noapte,
Doar eu și gândurile mele
Și cât aș vrea să aud șoapte,
Însă cu mine-s numai stele.

Și visul a uitat de mine,
Nici ochii nu vor să adoarmă,
Doar licărirea lunii pline
Îmi mângâie nestinsa teamă.

Tainic,umbre mă înconjoară,
Mă caută cu mâini hulpave,
Le simt prezența-n noaptea clară,
Sunt resemnările-mi,epave.

A mai trecut o zi din viață
Și astăzi,tot așa va trece
Ce-mi poate da o dimineață,
Când tot trecutu-mi este rece?

Și totuși sper ca insomnia
Prelungă,în zori de răsărit,
Să-mi cânte-n suflet simfonia
Iubirii dulce,fără sfârșit.

De acelasi autor: 

Fata cu sufletul padure

Cantec de leagan

Ne-am trait iubirea-n vis

 

Auschwitz( Acrostih)

Auschwitz de gabriel ionescu

Auschwitz( Acrostih)

Autor: Gabriel Ionescu

 

La Osviecim este Lagărul morţii.

Acolo, gardul nu e din ostreţ,

Odată ce-ai trecut de pragul porţii,

Speranţa moare , viaţa n-are preţ.

Visele mor, bătăile şi -apelul,

In umbre  tremurânde ne prefac.

E clar că numai fumul  le e ţelul,

Ce iese gros pe coş. Oamenii tac.

Iudei-s primii. Primii la gazare,

Metişii sunt cobai la cercetări,

E-nghesuială mare la cazare,

La moarte, schingiuire şi orori.

Apel de noapte şi apel de zi,

Greşeala-i pedepsită doar cu moarte.

Aceasta doar te poate izbăvi,

Rămân în suflet doar dureri să poarte.

Unii copii sunt groaznic maltrataţi .

La un spital cu doctori criminali ,

Mai  răi  decât demenţi ş-alienaţi.

Ori sunt născuţi de hiene şi şacali.

Răbdaţi şi voi, voi arieni de paie

Târâţi-vă ca şarpele-n noroi,

Iertaţi să fiţi de beţi mereu doar zoaie,

Iar hrana să vă fie doar gunoi.

De acelasi autor: 

Romanul s-a nascut poet (Acrostih)

Liniste si pace

Tata

 

Scara catre cer

Scara catre cer de Mihaela CD

Autor:Mihaela CD

 

Urcam pe  scara cea lunga catre cer

In fiecare zi, mai  facem cate-un pas

Si-n inconstienta sufletul e prizonier

Ca-i pentru vecie,nu-i doar un popas

 

Urcarea-i nedefinita si-i particulara

Habar n-avem  cate trepte-s in  stas

In fiecare zi grabiti  urcam pe  scara

Nestiind  cati pasi  ne-au mai ramas

 

Realitatea-i trista si parca n-am vrea

Sa plecam niciodata, acolo sus in cer

Caci  oricat  viata ti-ar parea de  grea

Tu pe pamant ai vrea sa stai dispecer

 

Veni-va timpul si-o sa disparem si noi

Asa suntem sortiti, sa urcam pe scara

Si-atunci  plecam cu hainele de pe noi

Chiar de-am muncit  cu truda  amara

 

De dincolo,  din  vesnicie,  ne zambesc

Parinti, bunici si dascali de odinioara

Toti sunt la fel, acolo, nu se deosebesc

Asa fi-vom si noi ,caci urcam pe scara!

 

Traieste si opreste-te  s-aduni  bogatii  

Ca scara catre cer e mult prea-ngusta

Si n-ai sa poti sa-ti  duci cu tine avutii

Bucura-te cat ai timp, din viata gusta!

 

De acelasi autor: 

Nu mai e loc

Oful  inimii  

Despre viata

Dialog

DIALOG de Elena Tudosa

DIALOG,

Autor: Elena Tudosa 

-De ce stai trista maica mea,
Și gindul ți-e departe dus,
Și tot privești pe cer o stea,
Ce strălucește-n bolta sus?

-De soarta trista-s a bătută,
De toamna asta-a anilor,
Mi-e inima rana adinca,
Și sufletu-nnecat în dor.

-De ce-ți cad pe obraji lacrimile,
De parca ar avea izvor,
Asemeni cum cad frunzele,
Peste pamint în trist covor?

-Lacrimile îmi curg siroi,
De dorul sau nemărginit,
Și de durerea ce în noi,
Sufletul rău ne-a mistuit.

-De ce e trista lumea frunzelor,
Așternuta-n covor peste pamint,
De ce măicuța mea oamenii mor,
Și merg în cer la Domnul Sfint?

-Frunzele cad ca-n primăvara,
Pe ramuri iar sa-nmugureasca,
Oamenilor li-i dat sa moara,
În chip de stea sa strălucească.

-Dar tu măicuța cind privești cerul,
Cind trista plingi cu-amarnic dor,
Încerci ca să dezvălui dar misterul,
De ce pe rind oamenii mor?

-Oamenii fata mea-s ca frunzele,
Inmuguresc, trăiesc și cad pe rind,
Ne ramin numai amintirile,
Ce-n lacrimi sufletul ni-l fring,

Incercind dorul a ni-l alina,
Privim în cer cu stele, cite-o stea,
Dar și ele în zori se sting, pe rind,
Lasindu-ne tristețea-n gind,
Și lacrimi ce ne curg pe rind.

De acelasi autor: 

Pagina Elena Tudosa

Singuratate

Speranta

 

Singuratate

singuratate de elena tudosa

Singurătate,

Autor: Elena Tudosa 

Sint zile și nopți întunecate,
În care doruri grele se adun ,
Și cit as vrea singuratate
Sa am un umăr, pe care capul sa mi-l pun.

Dureri și clipe ne-mplinite
În viata mea, ce parca nu-i
Le-aș cauta sa se-nfiripe
Singuratate , dar în viata cui?

Doar ginduri năpădesc fiinta,
Și sufletul, ce-i trist mereu
Cine sa-nteleaga cainta
Singuratate , ca mi-e greu?

Doar seara Cind trag ușa după mine,
Gindind la viata care-a fost cindva
Singuratate, vorbesc eu cu tine
Și te intreb:Cind ai sa pleci din viata mea?

Nu ca as fi în anii tineretii
Sa vreau sa ma îndrăgostesc lulea,
Dar triști sint anii batrinetii
Avindu-te singurătate, mereu în preajma mea.

Sint zile și nopți fără somn,
Și-o teama care ma-nconjoara,
Ma lamentez și eu ca orice om
Plingind Singurătatea, care ma doboara.

Îmi iau condeiul și încep a scrie,
Vrind ca să uit de tine uneori,
Și îmi acopăr golul din viata mea pustie,
Cind tu singurătate, cu-ncetul ma omori!

De acelasi autor: 

Speranta

De dorul tau nemarginit

Gandul

 

Recurs

recurs de stefan doroftei doimaneanu

Recurs
Autor: Ştefan Doroftei Doimăneanu
Primit-am azi sentinţa
Şi-s vinovat desigur
Că te-am iubit în taină,
Cât nu mi-a fost permis,
Acum aştept răspunsul
Completului din tine,
Căci vreau să ştiu, recursul
Dacă mi-a fost admis.

N-accept sentinţa ta;
Tu nu ai înţeles
Că-n lacrima iubirii
Dansează albi hulubi,
Te-ai revărsat spre altul
Ce nu te-a vrut pe tine
Acum până şi noaptea
Ţi-e plină de incubi.

Iar doruri… câte doruri
Îmi înfăşoară gândul
Şi-mi împletesc regretul
Cu-a nopţilor petale,
Nici luna nu mai doarme
De-atâta nerăbdare
Şi ne aşteaptă-ntruna
Pe-a cerului ei cale.

Acum, pierdut de tine ,
Prin cântece te caut
Şi în privirea florilor
Unde te ascundeai,
Sau printre răsărituri
Cu cerul prins în valuri
Unde în zorii veseli
În visuri te scăldai.

Rejudecă-mi iubirea,
Acordă-i circumstanţe
Ascultă-i şi pe martorii
Din lacrimile-mi seci,
Întrabă universul,
Şi luna şi pe stele
De ce gându-mi nu doarme
Şi-i plin de lilieci.

Acceptă c-ai greşit
Şi-ai înclinat balanţa
Spre freamătul din tine
Ce n-a putut alege,
Eu îţi trimit degrabă
Bucăţi de-alean şi suflet
Pentru a ta iubire
Ce-n noi se reculege.

De acelasi autor: 

Punct

Nedumerirea Marutei

Pagina Stefan Doroftei Doimaneanu

 

Tristetea

tristetea de violeta butnariu

Tristețea

Autor:  Violeta Butnariu

Privirea ta e trista ,cu gandul zbori departe,
Ai lacrimi intre gene ,distanta ne desparte,
Visezi mari si oceane esti bun navigator,
Dar navighezi cu visul ,esti doar un zburator,…
Pastrezi carma la barca ,nu vrei sa se rastoarne,..
Nu vrei decat viata,sa fie bine Doamne,
Nu vrei decat iubire,si liniste,nu vrei
Sa contrazici pe nimeni,si nici nimic sa iei….
Auzi o voce mica ce -ti susura asa „
Gandeste-te la tine si sanatatea ta”
Si-i numai o secunda,Ai multumit la cer
Ca ti-a fost daruita -acea clipa de mister?

 

De acelasi autor: 

Pianul

Minciuni

Pagina Violeta Butnariu

 

 

Tata

              tata de gabriel ionescu    

                      TATA

                     Tatălui meu

       Autor: Gabriel Ionescu 

 

          Clopotul oameni adună,

          La slujba de pomenire,

          Şi-n ureche îmi răsună,

          Cântec trist de amintire.

 

          Ai trăit puţin tu, Tată,

          Prea puţin, iar viaţa ta,

          Asta care ţi-a fost dată.

          A fost scurtă. Şi-a fost grea .

         

          Ai muncit de mic copil,

          Făr-să ai, la multe parte,

          Având doar, un suflet nobil,

          Şi un mare dor de carte.

 

          Aveai şi-o dorinţă mare,

          Ca băiatul tău iubit,

          Să ajungă om cu stare,

          Cu destinul împlinit.

         

          Şi n-ai apucat tu tată,

          Ca să vezi tot ce va fi,

          Însă eu mă leg pe viaţă :

          Visul tău se va-nplini.

 

          Voi ajunge om de vază,

          Voi avea şi eu copii,

          Însă crezul meu de bază,

          Judecata ta va fi.

 

          Căci eu cred că de acolo,

          De unde te afli-acum,

          Vei păzi creşterea noastră,

          Piedici, ne vei lua din drum.

 

          Clopotul oameni adună,

          Slujba ta-i , de pomenire,

          Vei rămâne tatăl nostru,

          Şi în cuget şi-n simţire.

 

De acelasi autor: 

Maica buna

Pacala

Conversatii cu Paler

 

 

Pacala

Pacala de Gabriel Ionescu

PĂCALĂ

Lui Sebastian Papaiani

 Autor: Gabriel Ionescu 

 

În fiecare zi, ne mor Artiștii,

Azi, a murit și Marele Păcală,

Își fac în Cer, un grup Exclusiviștii,

Și noi privim la Dânșii, cu sfială.

 

Ai fost așa Uman, așa de Mare,

Că te-au iubit, mulțime de Români,

În orice rol jucai, aveai chemare,

Și nici nu cred, că tu, aveai dușmani.

 

Îți împărțeai la toți, sufletul tandru,

Și nu jucai, trăiai, în orice rol,

Și chiar de tinerel, de copilandru,

Tu, pentru teatru-aveai un Protocol.

 

Păcat că ai plecat și tu, Căpșună,

S-a dus BD-ul, ați murit cu toți,

V-ați reunit acolo, împreună,

Să apărați și Raiul, sus , de hoți.

 

Te vom iubi, bunule Papaiani,

Te vom iubi și te vom respecta,

Și chiar dacă se scurg în fugă anii,

În Pantheon, e și statuia ta.

 

Români-s buni de veacuri, cam în toate,

Iar Teatrul Românesc, plin de Titani,

Și-aș vrea ca astăzi, sigur, de se poate,

SĂ NE RUGĂM DOAR PENTRU PAPAIANI.

 

În fiecare zi, ne mor Artiști,

În fiecare zi, mai moare unul,

Nu suntem veseli, bine. Dar nici triști,

Căci PAPAIANI, este chiar ROMÂNUL.

 

Septembrie 2016

 

 De acelasi autor: 

Maica buna

Conversatii cu Paler

Contraste

 

 

Doina zilelor de maine

doina zilelor de maine de mircea trifu

DOINA ZILELOR DE MÂINE

Autor: Mircea Trifu

Dac-aș ști să mă dezleg de a mea singurătate,
Aș dori, eternitate, să mă-ngroape-al tău pământ
Și-aș lăsa orice cuvânt de pe coală să devină,
Clipa ta fără odihnă pe oricare-al meu mormânt.

De-aș putea s-ajung la mine uneori să mă ridic,
N-aș mai fi un om calic cu nici unul dintre voi
Și m-aș îmbrăca în foi și-aș lăsa să mă cuprindă,
Noaptea, tainică osândă rătăcind ca un strigoi.

Dac-aș fi de ziua noastră doar un pic de poezie,
Închinată numai ție, m-aș lăsa să mă arunce,
Unde nimeni nu se duce, în profunduri necitite,
Căci sunt cele dăruite doar femeii de pe cruce.

De aș fi când n-aș mai fi, aș dori măcar să șuier
Pe o coală ca un fluier din a ta cerneală-albastră,
Cu o ploaie la fereastră ce-ți doinește visul dulce ,
Înainte să se culce muntele și mintea noastră.

De te-oi sătura de viață să îți lași deschisă poarta
Și te voi purta în alta, undeva la miezul nopții,
Unde-ți sunt coperta cărții, iară tu în mii de pagini,
O pădure de imagini fără mugurii tristeții.

De acelasi autor: 

Muntele e doar un port

Visul din cana de lapte

Pagina Mircea Trifu

 

Din toate ,de ce eu?

din toate de ce eu de eugenia grobnic

Din toate,de ce,eu?

Autor: Eugenia Grobnic

 

De ce,din toate,m-ai ales pe mine,
Știind că liniștea îmi e adâncă?
De ce,n-ai dăruit alteia suspine,
Dăltuind iubirea-ți falsă ca-ntr-o stâncă?

Cum ai putut să îmi pătrunzi în suflet,
Șoptind,ca-n nemuritoarele povești,
Îmi doreai și glasul și tristețea-n zâmbet,
Îți știam gândul,înainte să-l rostești.

Cum am putut să cred a ta privire
Și lacrima care îți curgea pe chip?
Ca doi martiri eram,fără mântuire,
Umbre himerice,pierdute în nisip.

Pe unde treci,pășești numai pe lacrimi,
Trăiești haotic,pe-o lamă de cuțit,
În urma-ți lașă,răni ai lăsat în inimi,
Vei sângera la rându-ți,pentru tot ce-ai rănit.

 

De acelasi autor: 

Anti-iarna

Nimeni nu a invins

Sufletul nu stie legea uitarii

 

 

 

Punct

punct de stefan doroftei doimaneanu

Punct

Autor: Ştefan Doroftei Doimăneanu

 

Timpul se sfarmă pierzându-se-n sensuri
Clipite se plimbă pe pale de gânduri,
În tulburi priviri ce-aşteaptă răspunsuri
Fragmente de nopţi se-ascund printre riduri.

Sunt noi regăsiri în vremuri absurde
În ochii din gând încă nu pot privi,
Vechea durere din vremuri sordide
M-apasă pe răni şi mă poate strivi.

Doar vocea stingheră sângeră-n mine
Şi sufletu-mi arde în focul din har,
Marasmul din vis ba pleacă ba vine,
Deşi e trecut, a rămas un calvar.

Dar nu mă mai pierd prin crezuri trucate
Ce-adună tăceri în clipe profunde,
Renunţ la furii şi lacrimi mascate,
Căci marea îmi cântă lieduri din unde.

Ascult simfonii, de vânturi rescrise
Pe valuri, pe ţărmuri, pe glas de prigor,
În freamăt de voci în alto proscrise
Plutesc fantezist şi în mine pogor.

Pe dorul aprins îi îmbrac în veşmânt
Furat din viori şi harpe vrăjite,
Spre unde aleargă pierdut jurământ
Cu tot cu decor de nunţi veştejite.

De acelasi autor: 

Nedumerirea Marutei

Cercul

Pagina Stefan Doroftei Doimaneanu

 

Speranta

speranta de elena tudosa

Speranța,

Autor Elena Tudosa

 

Suflet trist, nemingiiat
Rătăcit chiar uneori,
Speri ca să fii luminat
Cind soarele-apare-n zori.

Inima ce bați navalnic
Într-un piept de boala ros,
Are cine sa te-alinte
Seara dulce și duios?

Resemnata-n lumea asta
Singura printre straini,
Caut dragoste și mila,
Ochii mi-s de lacrimi plini.

String dureri, caut speranta,
Și deși ma chinuiesc,
Sper, ca voi găsi o raza,
De la ea sa ma-ncalzesc.

Ajutor Cind drumu-i greu
Cer, Tatălui din univers
Că-i simt dragostea mereu
Cind aștern pe coal-un vers.

Ma petrec asa prin viata
Chiar de-i trista și e grea
Trăind totuși cu speranta,
Ce va-nsoti viata mea!

De acelasi autor: 

De dorul tau nemarginit

Gandul

Cheia sufletului

 

 

De dorul tau nemarginit

de dorul tau nemarginit de elena tudosa

De dorul tău nemărginit,

Autor: Elena Tudosa 

De dorul tău nemărginit,
Și timpul parca s-a oprit în loc,
De-ai ști iubite cum ma simt,
Ma arde-n suflet cumplit foc.

De dorul tău care ma doare,
Nici noaptea nu mai este noapte,
Nici ziua nu mai este zi,
E totul căzut în uitare,
Ma simt de parca n-aș trai.

Tăcerea asta care ma-nsoteste,
Ma face sa ma sting de dorul tău,
Și parca simt iubirea ca ma părăsește,
De-ai ști cum plinge suflețelul meu,

Și cite sa ne spunem mai aveam,
Și cita dragoste de-mpartasit,
Și impreuna cit de fericiți eram,
Iar doru-acuma e nemărginit.

Ma simt fără puteri și inima mi-e trista,
Iar sufletul îmi este răvășit,
Tăcerea asta, care între noi exista
Și dorul tău nemarginit
Ma chinuiesc la nesfârșit!

De  acelasi  autor: 

Gandul

Cheia sufletului

Ma otravesti

 

Nimeni nu a invins

nimeni nu a invins de eugenia grobnic

Nimeni nu a învins

Autor: Eugenia Grobnic

Din poezia în care m-ai cuprins
Nu a mai rămas nimic,nici un cuvânt,
În steaua dimineții s-a aprins
Și-n clipa de întuneric,crunt s-a frânt.

C-o simplă frază mi-ai pătruns în viață,
Firesc și sincer,eu te-am întrebat…
De ce ești trist?Și s-a născut prefața
Poveștii noastre-n doi,care-a urmat.

Mi-ai spus,că în veci,sunt a ta iubită,
M-ai îmbrăcat în versuri mincinoase,
Zâmbeam din nou,simțind că-s fericită,
O clipă n-am crezut că-s vorbe false.

Dar visul frumos a devenit coșmar,
Dur,m-ai înfierat în negura nopții,
C-am fost ispită,jucând un rol murdar,
Ai fost laș,meschin,slab în fața sorții.

M-ai condamnat nedrept la masa tăcerii,
C-am fost stăpâna gândurilor tale,
Mi-ai pătruns trecutul,rănile durerii,
Vorbe dulci șopteai,toate erau goale.

Din iubirea scurtă,umbra a rămas,
Nimeni nu a învins,noi suntem perdanți,
Am pierdut șirul secundelor din ceas,
Pentr-o clipă am fost frumoșii amanți.

De acelasi autor: 

Sufletul nu stie legea uitarii

Sfarsit de iarna

Colindul inimii

 

 

 

Aniversare-n Rai     

ANIVERSARE-N RAI de mihaela cd

Autor: Mihaela CD

In memoria iubitei noastre Anya

 

Azi, esti aniversata, sus in Rai

Iubita   Anya,  scumpa  mama,

Ca n-ai putut AICI, sa mai stai

Si ne privesti azi dintr-o rama

 

Mi-e dor de glasul  tau cel cald

As da averi sa pot sa-l mai aud

Si amintirile-n lacrimi  le scald

Tristetea  plange-n suflet, crud

 

As vrea sa-ti  spun ca te iubesc

Si ca ne  lipsesti, infinit,  la toti

Sa pot prin vesnicie sa razbesc

Si  gandul  sa-mi  auzi  de  poti

 

E  prima  ta  aniversare  in  Cer

Si  n-am stiut  c-atat o sa doara

Sa nu pot  urari  calde sa-ti ofer

La fel  cum o faceam  odinioara

 

De-acum maicuta noastra draga

Vei avea , doar in Rai, aniversari

Ai sa aduni in a vesniciei desaga

Serbari celeste pe-a Raiului scari

 

Sa te  imbraci in  raze de lumina

In dulci cantari de cete  ingeresti

Si  in  eterna oaza de pace divina

Sa celebrezi in Multi Ani  ceresti!

 

De acelasi autor: 

De dor

O Doamne

Maicuta mea

Mama e numai una

 

 

 

Timpul  vindecator

Timpul vindecator de Mihaela CD

Autor: Mihaela  CD 

 

Privirea-mi rataceste adanc pierduta

Naluca fugara a vremilor ce au apus

Necontenit  gandurile  ma framanta

Si-un vers mi-aluneca  in scris rapus

 

Sa  scriu  imi  vine  despre  suparare

Despre  durere si timpul ce-a  trecut

O lacrima in coltul  ochiului  rasare

Tristetea-n piept inca nu s-a pierdut

 

In locul celui  plecat  ramane-un  gol

Si  inima-mi  ranita  n-o  poti  judeca  

Nu pot sa sterg memoria in  rostogol

Doar ale timpului adieri  pot vindeca

 

Deci  zboara  draga  timpule  si  zvanta

Oblojeste-mi ranile adanci din amintiri

Vindeca-mi gandurile  ce  ma framanta

Si-mi limpezeste si tristetea  din  priviri!

 

De acelasi autor: 

Sunetul  dragostei    

Despre inceput

De dragoste

 

Ma otravesti

ma otravesti de elena tudosa

Ma otravesti 

Autor: Elena Tudosa

 

Îmi este singele-otravit,
De dorul tău, cind tu nu vii,
Atit de singura ma simt
Și gindurile -mi sint pustii.

Căci te doresc în fiece secunda,
Ești ca un drog ce m-ameteste,
Iar inima nu poate sa ascunda
Ca pentru tine suferă orbește.

Cind vad ca nu dai nici un semn ,
Atit de trista-i viata mea
Ma otrăvesc în sine și ma tem,
Ca ai putea sa fii cu-altcineva.

Îmi curge furios singele-n vene,
Gindindu-ma la tine în fiecare zi,
Ca o otravă ești cind sufletul se teme, ,
Ca ai putea oricând, pe mine părăsi.

M-agat doar de-o speranta vaga,
Dar și aceea pare otravita,
Ca și tu mai dorești o noapte alba,
De-amor nebun cu-a ta iubita.

Însă cind simt tăcerea asta,
Îmi este trupul otrăvit de dor,
Îmi blestem soarta, îmi blestem viata,
Ca mi-aș dori chiar sa și mor.

Măcar de te-ai gindi un minut doar,
Tot asteptindu-te eu port un chin,
Nu ma lasă să te-astept în zadar,
Și nu-mi îneca sufletu-n venin!

De acelasi  autor: 

Inima nerabdatoare

Tandem sentimental

Nu poate nimeni

 

 

Inima nerabdatoare

inima nerabdatoare de elena tudosa

Inima nerăbdătoare

Autor: Elena Tudosa

Bate-ncet inima-n piept,
Abia o mai simt cum bate,
Zile-ntregi stau și astept
Dar nu vii, ești prea departe.

Sufletu-i chircit de dor,
Inimii mele-i șoptește,
C-o sa se usuce ușor,
Ca iubirea ta-i lipsește.

Stau la geam trista privesc,
Gheata a-nflorit pe crengi,
Lemnele-n soba trosnesc,
Tu prin ginduri îmi alergi.

Și e noapte-ntunecata,
Făr’de stele, far’de luna
Inima mi-e sfisiata
Și nu are cui sa spună,

Dragostea ce-ncet se stinge,
N-are cui s-o-mpartaseasca,
Nimeni nu vede ca plinge,
N-are cin’sa o iubească.

Trist mai e sufletul meu,
Și nu are alinare,
Inima-l impaca greu,
E și ea nerăbdătoare,

Sa te-ntorci cit mai curind,
Cu iubirea ce-i lipsește,
Sa-nvii sufletul plapind,
Ce de dorul tău tinjeste.

Vino iubite pe cale,
Nu mai fi nepăsător,
Inima-i nerăbdătoare,
După nopțile De-amor!

De acelasi autor: 

Tandem sentimental

Nu poate nimeni

Te rog

 

 

Nu pleca…

Nu pleca de angela marinescu

Nu pleca…

Autor: Angela Marinescu

 

Am privit, cu întristare, către cerul înstelat

Şi-n lumina nopţii clare, sufletul mi-am aşezat.

Doamne, câtă disperare, cât regret şi neputinţă

Când vezi viaţa cum dispare, ca o candelă aprinsă

Care pâlpâie-n tăcere şi-o auzi,totuşi,cum strigă !

Şi ai vrea să opreşti vântul, ca nu  cumva să o stingă.

 

Să opreşti timpul în loc, să-l dai puţin înapoi

Ca limbile unui ceas ce ticăie cum vrem noi.

Să-i ţii pe cei dragi alături, sănătoşi şi tineri, iară,

Să nu îi laşi niciodată să plece şi să dispară.

Te doare a lor durere, te macină suferinţa

Şi tot ce poţi să le-oferi e iubirea şi credinţa.

 

Toţi ştim că e legea firii : ne naştem pentru-a muri

Dar în faţa morţii, parcă, toţi redevenim copii.

Te rog mult să mai rămâi, nu pleca de lângă mine!

Ce să fac?  Spune-mi, te rog, ce să fac să-ţi fie bine ?

Vrei să mai cântăm o dată cum cântam noi, impreună?

Toate îmi răsună-n minte şi în suflet îmi răsună.

 

Vrei să-mi povesteşti ceva? Te ascult. Nici nu clipesc

Şi chiar dacă ştiu povestea, îţi jur, nu mă plictisesc.

De mi-o spui a suta oară, crede-mă, o s-o ascult,

Dar te rog, te rog vorbeşte-mi cum făceai tu, mai demult.

Şi priveşte-mă, te rog, râzi cu mine, plângi cu mine

N-am ştiut să preţuiesc vremea-n care ai fost bine.

 

Înţeleg, e-n legea firii !  Vei pleca, toţi vom pleca,

Dar aş vrea…ce nu se poate…să rămâi puţin…aş vrea…

 

De acelasi autor: 

Sarut mana , mama!!!

Chiar  de….

Pagina Angela Marinescu

 

 

 

   

 

Nu poate nimeni

nu poate nimeni de elena tudosa

Nu poate nimeni,

Autor: Elena Tudosa

Nu poate nimeni ca să știe,
Ce este acum în sufletul meu,
Nici vintul care sufla cu tarie,
Nu-mi poate împrăștia dorul greu.

Nici norii negri care pling,
Nu pot iubite ca să stingă,
Dorul ce-am reușit sa string,
Căci pin’la tine-i cale lunga.

Nu poate nimeni sa ma ajute,
Să-mi stingă dorul ce ți-l port,
Să-mi simtă sufletul cum mi se rupe
Și fără de iubirea ta eu nu mai pot.

Nu poate nimeni, fiindcă știi,
Nimeni nu s-a iubit ca noi,
Cu atit amor și patimi vii,
Ce le-am trăit noi amindoi.

Niciunul dintre paminteni nu poate, vezi,
Sa înțeleagă taina iubirii noastre,
Căci noua ne-a fost legamint și crez
Și va ramine vesnic pina-n astre.

Nimeni nu poate și nici nu va putea,
Ca să trăiască o asa dragoste divina,
După care tinjeste azi inima mea
Asteptind ceasul, cind vom fi iar impreuna!

De acelasi autor: 

Te rog

Un rasarit

Sa furi o stea si-un colt de luna

 

Recurs la umanitate

Recurs la umanitate de eugenia grobnic

Recurs la umanitate

Autor: Eugenia Grobnic

Se cutremură pământul și tot cerul
De atâta răutate între noi
Și tulburate sunt apa și izvorul,
Nici ploaia nu ne mai spală de noroi.

Strâmb înaintăm,încovoiați de ură
Și suntem pe dinăuntru goi și reci,
Aruncăm cu pietre în iubirea pură,
Judecând cu mintea capetelor seci.

Existăm într-o lume în agonie,
Tăcând am ajuns iobagi la idioți,
Cretinii au diplomă pentru prostie
Și viața ne e bârfită pe la porți.

Gândirea-i stearpă,anulată-i mândria,
Trăim clipa într-o formă nebună,
Hrăniți cu ură am ucis omenia,
Adevăr ascuns,punem preț pe minciună.

Suntem plini de venin,ne mâncăm între noi,
Fără suflet,fost-am oameni odată,
Demnitatea a fost aruncată-n gunoi,
În glod am dus moștenirea lăsată.

De acelasi autor: 

Atinge-mi iernile din suflet

Primavara inghetata

Umbre din trecut

 

 

 

Tortul de zapada

Tortul de zapada de mihaela cd

Autor: Mihaela CD

 

Si ninge, ninge, de nu se mai  opreste,

Ca-n  basme  pare,  privit de la geam,

Strat gros de nea pe masa poposeste

In gandu-mi perle de suflet atingeam

 

Afara, la masa incarcata  de zapada

Serile  povesteam  cu  tata  an de an

Acum din ceruri poate doar sa vada

C-a nins  si-a devenit  un tort  troian

 

Frumoase amintiri  imi vin  in minte

Ne delecta cu hazlii snoave, deseori,

Cu blandetea-i  intelepta si  cuminte

Recita catrene,bucuros, pana-n zori

 

Acoperit-a zapada grea a  mele vise

Si-asa  se  va  asterne  in  fiecare an

Serile-acelea fericite sunt  proscrise

De-acum te  mai astept  tata in van!

 

De acelasi autor: 

De dor

De dragoste

Amintirea  anilor  pruncuti

Sunetul  dragostei    

 

 

 

Primavara inghetata

primavara inghetata de eugenia grobnic

 

Primăvara înghețată

Autor: Eugenia Grobnic

Ne mai căutăm,noi,oare?Unde,în trecut?
Prin sufletele pustiite de iubire?
E-adevărat,ne căutăm căci,ne-am pierdut
Tu,apărând,arareori,din eterna-ți rătăcire,
Eu, așteptând zadarnic în cruda amăgire.

Mă rogi să stau?Dar sunt așa departe,
Mă împiedică și vântul și iarna de afară,
Și-atâta timp,de tine mă desparte,
Iarna a-ngropat în ghețuri a noastră primăvară,
N-aud trilul cristalin,doar corbii care zboară.

Să nu mai plec?Dar,n-am plecat nicicând,
Tu ai întors privirea în altă parte
Și niciodată n-o să mă vezi plângând,
Nici inima n-o știi câte suspine-mparte,
De mă iubești,de ce îmi ești departe?

De acelasi autor: 

Umbre din trecut

Reintoarcere

Din iernile toate

 

 

Umbre din trecut

umbre din trecut de eugenia grobnic

Autor:Eugenia Grobnic 

Unind clipa de răsărit cu cea apusă,
Nasc potecă din timp,idilică-mpletire,
Fugind cât mai departe de umbra ta ascunsă,
Să nu mă sting în privirea-ți,falsă strălucire.

Din cioburi de suflet,sângerânde,mă-ntregesc
Și te conjur să nu-mi mai calci cărarea,
Vreau pașii mei tăcuți,fără să te întâlnesc,
Doar vântul răzleț să îmi tulbure uitarea.

Uitării îi voi pune lacăt și verige,
Te voi goni din amintirile-mi hulpave,
Îmi voi ascunde chipul,să nu mă poți atinge,
Îmi voi trăi secunda,fără iubiri bolnave.

Pierdută-s pentru tine,gândind că sunt prea oarbă
Să nu-ți simt gândul,ce adeseori îți fuge,
Te mistuie,te minte,l-asculți cu mintea slabă,
Hranindu-te cu răul,ce ți-a rămas în sânge.

Ai să te-ntorci pe-ntunecatele-ți cărări,
La glasul meu duios,la ochii mei,la mine
Te condamn să suferi, căci vor pieri-n chemări
Și dorul și speranța și ziua ta de mâine.

De acelasi autor: 

Reintoarcere

Din iernile toate

Priveste in mine

 

 

Pansament pe suflet

PANSAMENT PE SUFLET DE MIHAELA CD

Autor: Mihaela CD  

 

Hai  vino, te-asteptam, dulce  lecuire

C-am adunat  destula  tristete  in noi

Si-avem  urgent  nevoie de  o peticire

Vrem  pansament pe  suflet amandoi

 

Ca amandoi noi ne-am pierdut parintii

In sase  luni, la  el  i-a  luat  Dumnezeu

Sa cante  intr-un cor cu ingerii si sfintii

Iar noi durerii orfane i-am zidit muzeu

 

In pasi zglobii  vino sa ne incanti viata

Danseaza   vesel ,fa  ceva,  da-ne motiv

Si sparge-i supararii noastre fortareata

De a tristetii boala sa scapam  definitiv

 

Sa  facem  lant  de  zadarnice  amintiri

Din  a   amarelor  sentimente   suferire

Sa  se  scufunde  in  a  vremii  impletiri

Hai  vino , te-asteptam   dulce   lecuire!

 

De acelasi autor: 

Dragoste  cu  spini   trandafirii

Din  clipe   pretioase  de  iubire

Umbrela dragostei

De dragoste

 

 

Duminica trupului meu

linistea trupului meu de mugurel puscas

DUMINICA TRUPULUI MEU

Autor:Mugurel Puscas

Aștept o duminică mare, 
Cu-n ultim şi tainic panseu,
Blajin, mă voi pierde în zare…
Mă cheamă la El, Dumnezeu !

Veni-va duminica lină, 
E viaţa un vis efemer, 
Trudit, pe drum sfânt, în lumină,
Păși-voi desculţ către cer.

Ce-a fost, ce va fi sau ce este ?
Doar clipe, vremelnice punţi, 
Un sol va purcede c-o veste :
M-aşteaptă arhangheli cărunţi.

Va fi zi frumoasă, cu soare, 
Un rai pământesc pe alei, 
În parcuri cu ramuri în floare, 
M-or plânge arome de tei.

Un val săruta-va nisipul, 
Constant, cu-adieri de-alizeu,
Odihnă de veci va fi timpul
Din liniştea trupului meu.

Pe aripi de înger m-oi duce
Spre sori care nu mai răsar, 
Cei dragi îmi vor face o cruce,
Nefiinţa-mi va fi stăvilar.

Va fi o duminică plină,
De plumb, cu al morţii mister, 
Un trup căuta-va odihnă,
Un suflet pluti-va stingher.

Viaţa ? Clipire ! Un abur…
Trăirea lumească s-a scurs !
O mână divină, de Faur,
Va-ntoarce clepsidra-n apus.

De acelasi autor: 

Sa nu-mi pleci niciodata

Doamna!

Femeie

 

 

Felinarul paznic

felinarul paznic de aurelia oanca

FELINARUL PAZNIC…

Autor : Aurelia Oancă

Pe scara-nzăpezită
Te-aștept în miez de noapte,
Când orologiul bate
Și se spun tandre șoapte.

Aprind o lumânare
Și o ascund de ger,
În felinarul care
Așteaptă, iar eu sper,

Că vei străbate-ntinsul
De alb covor depus,
În iarna asta albă
Cu fulgi aduși de sus.

Dar așteptarea-i tristă
Și rece precum neaua
Închid o pleoapă strânsă
Precum la geam perdeaua.

Las felinarul paznic
Pe scara-nzăpezită,
Iar eu m-ascund în mine
Și de a ta ispită !

De acelasi autor: 

Anotimpuri

Din vise

Asculta tacerea

 

 

 

 

A trebuit sa-ti zic la revedere

A trebuit sa-ti zic la revedere de Mihaela CD

Autor: Mihaela CD   

In memoria  iubitului meu tata 

 

A trebuit  fortat sa-ti  zic  la revedere

Fara sa  vreau si  fara  s-ai  un motiv

Durerea din inima mea sta sa zbiere

Pentru ca  stiu ca ai plecat  definitiv

 

Domnul ne da  cu imprumut parinti

Sa ii  avem  cu noi  un numar de ani

Si-apoi  ii  ia  si-i aseaza  intre  sfinti

Noi sa ni-i amintim  vii  si  spontani

 

Ca  firul  vietii  deodata  se  incurca

Si  devine- un  labirint  intortocheat

Avem o soarta nimeni n-o descurca

Si intr-o clipa  drumul s-a trunchiat 

 

De-acum degeaba ma tangui  discret

Ca fost-a  scurta-n lume, a ta  sedere

Sapat in  inima-mi ramane un regret

C-a trebuit fortat sa-ti zic la revedere!

 

De acelasi autor: 

Iubite Tata

Binecuvantare si chin

De ziua ta in cer

De dor

 

 

Iarna si iubirea

iarna si iubirea de elena tudosa

 

Autor: Elena Tudosa 

Cumplit e afara și cerul parca
Pustiu, ca Stelele s-au stins, nu sint,
O mantie trista de plumb imbraca,
Din care fulgi mari curg pe pamint.

Viscolul urla, răpus de durere,
Valuri de nămeți împrăștie în zari,
Drumurile ce le făceai cu placere
Au devenit strimte cărări.

Gerul în zori și Soarele-n gheata,
Pe cer nu-l mai vad aparind,
De jur imprejur e numai o ceata,
Iar tu iubite exiști doar în gind.

Și sufăr, aștept, c-ai veni încă mai sper,
E împotriva și vremea asta Ciineasca,
As vrea sa fac Cararusa pina la cer,
Sa pot să-mi găsesc liniștea sufleteasca.

Atit îmi este de dor de tine,
O clipa fără sa ma gindesc nu trece,
Tristețea parca, a înghețat totul în mine,
Căci și sufletul îmi devine din ce în ce mai rece.

Cumplit e afara și cit de mult ma apasa,
Sa ma trezesc singura-n zori,
Cumplit e afara, cumplit și în casa
De-atita singuratate și dor.

 

De acelasi autor: 

Seductie

Elogiu

Ecoul durerii

Unul pleaca altul vine

unul pleaca altul vine de sandu chiva

UNUL PLEACĂ ..ALTUL VINE..

Autor: Sandu Chiva 

Valul mării zbuciumate
Țărmul aprig îl lovește,
Bărcile se strâng la maluri
Și sunt pline ochi cu pește.

Marinari vânjoși prin apă
Trag bărcuțele la mal,
De furtună nu le pasă
Iau în piept val după val

Furtuna stă să pornească
Cerul este ca de smoală,
Parcă pronia cerească
Iadul peste bărci coboară.

Dar deodată…ce minune!
Cerul se înseninează,
Oamenii se pun pe glume
Fața lor se luminează.

A trecut iarăși furtuna
Totul intră în normal,
Doar o barcă numai una
A rămas tristă pe mal.

Doi pescari de-astă dată
La mal nu au mai venit,
Viața lor a fost luată.
Oare unde au greșit?

Azi s-au logodit cu marea
Care-n brațe i-a luat,
Toți și-au găsit alinarea
În adâncu-ntunecat.

Unul pleacă..altul vine
Totul e ca valul mării…

De acelasi autor: 

Se aprinde o scanteie

De esti sincer cu femeia

Eu te-am iubit

 

 

Drum bun ratacire

drum bun ratacire de eugenia grobnic

Drum bun,rătăcire

Autor: Eugenia Grobnic

Azi am tras zăvorul în urma fericirii,
Am întors încă o pagină din viața mea,
Înfrântă de trădare,aripa iubirii
S-a stins în întuneric,cum se mai stinge-o stea.

De mâine,voi scrie uitata mea durere
Pitită într-un colț de suflet fericit,
Fila albă-a vieții o voi privi-n tăcere,
Rătăcind prin amintiri,în timpul asfințit.

Voi scoate la mezat trădarea și minciuna,
Toată iubirea falsă,tot ce înseamnă rău
Nimic nu va rămâne,îți voi șterge urma,
Curată-mi va fi calea,uitat e chipul tău.

Și dacă într-o zi ți-oi aminti de mine
Îți voi aduce vântul pe palide poteci,
Rănit îți va fi pasul,dor va fi în tine,
Nu te-oi lăsa vreodată prin viață-mi să mai treci.

De acelasi autor: 

Dincolo de anotimpuri

Trezirea la viata

Se aprinde o scanteie

se aprinde o scanteie de sandu chivaSE APRINDE O SCÂNTEIE

Autor: Sandu  Chiva 

Plânge cerul, plânge zarea
Pământul e întristat,
De la munte pân’ la mare
Tot românu-i supărat.

S-a umplut însă paharul
Și a dat pe dinafară,
Românii își plâng amarul:
Se-aud stigăte în țară.

Strigăte de neputință
Și gemete de durere..
Lacrimi curg de umilință
Dar vărsate în tăcere.

Se aprinde o scânteie
Într-un colț în Timișoara
Și de-acolo se întinde
Un ,,pojar” în toată țara.

De la micul foc se iscă
Vâlvătăi până la cer…
Toți românii azi se miscă
Îndurare nu mai cer.

Se ridică tot poporul
Ies cu piepturile goale,
A dat ordin,, dictatorul „
Să tragă și să-i omoare.

Au căzut mușcând pământul
Cu privirile spre cer..
Murmurându-și legământul:
,,Pentru țară mă ofer”!

Au murit atuncea tineri
Și bătrâni dar și femei,
Era într-o zi de vineri
Cred că era ora trei.

Atunci au murit soldați
Și bărbați din toată țara..
Au murit părinți și frați
Din Arad și Timișoara.

Umbra morții s-a extins
În Bârlad și la Bacău…
Toată țara a cuprins
De la Cluj pân’ la Buzău.

Nu putem uita nicicând
Masacrul din optzecișnouă.
Cei ce s-au jertfit murind
Ne-au adus o viață nouă.

Pământul stropit cu sânge
Azi a revenit la viață.
Câte un român mai plânge
Vitejii căzuți în piață…

De acelasi autor: 

De esti sincer cu femeia

Eu te-am iubit

E sansa vietii tale

Ecoul durerii

ecoul durerii de elena tudosa

Autor: Elena Tudosa 

Ecoul durerii încă se aude,
La colturi de strada, încă mai sint,
Ființe sărace, atit de flaminde,
Ce stau cu minuta întinsă, cerșind.

Atita rătăcire în privirile lor,
Atita tristețe pe fetele murdare,
Ți se fringe inima, cind ii vezi cerind ajutor,
Un leu amarit, un strop de mincare.

Și nimeni nu vede, nu baga de seama,
Ca sint Doamne condamnați, fără vina,
De Dumnezeu celor bogați nu le e teama,
De-s vitregi la suflet și nu le-ntind o mina?!?

Doar nedreptate cumplita exista,
Bogații huzuresc, sărmanii mor de foame,
O fata hulpava, nu vede o ființă trista,
Flaminda, ce doarme pe niște cartoane?!?

De ce Doamne Sfinte , te rog de ma iartă,
I-atita discrepanta, în lume-ntre noi,
De ce exista lume bogata, lume saraca,
De ce cel satul, nu îl vede pe cel din nevoi?!?

Cind Doamne cei mari vor avea urechi sa audă,
Și ochi ca să vadă tristețea aceasta amara,
Doar Tu, numai Tu, ii poți face sa răspundă,
Sa schimbe ceva, sa stirpeasca hoția, sărăcia din tara,
Ecoul durerii la colturi de strada astfel sa dispară.

De acelasi  autor: 

Inger calator pe firul unui dor

Of, inima

Unirea Romaniei dodoloate

 

 

Mai stai copile

mai stai copile de mihail janto

Autor: Mihail Janto

Trecut-au anii dulce mamă,  
azi noapte mi-ai trimis un vis  
și dorul greu din nou mă cheamă,  
la florile ce ți-am trimis.  
  
Mă-nchin și azi la umbra bolții,  
să-ascult odat` iar glasul tău,  
ca cerșetoru-n fața sorții,   
să șterg povara unui hău.  
  
Eu știu că n-ai plecat departe,   
dar cum să-ți spun cât te iubesc?   
un viscol inima-mi desparte,  
din tine-am suflet să trăiesc.  
  
Cât m-așteptai la o fereastră,  
în lacrimi, griji, să mă mai vezi,   
trecea și noaptea cea albastră,  
treceau de multe ori și-amiezi.  
  
De liniște mi-e atât de teamă,  
mi-e teamă chiar și să gândesc,  
durerea plânge-n mine, mamă,   
mai stai te rog să te privesc!  
  
– “Mai stai copile doar o clipă,   
să te ascult e-un dar ceresc,   
nici fără mine să n-ai frică,  
eu și din ceruri te păzesc“…  

De acelasi autor: 

Lasa-mi iubirea

Inger calator pe firul unui dor

inger calator pe firul unui dor de elena tudosa

Autor: Elena Tudosa 

Te-ai pierdut printre ginduri și tristeți,
În așteptarea zorilor unei noi dimineți,
În tăcerea muta a acestei sumbre nopți,
Iti contempli viata tristei tale sorti.

Pe muchia unei șoapte glasul te cheamă,
Inima-ți suferinda de a durerii rana,
Inecata în plins in noaptea pustie
Încearcă sa lupte, sa reînvie.

Îngerul din tine e trist și obosit,
Zborul ți-e frint, aripa îți este rupta,
Printre stelele din cer, atit de rătăcit,
Spre-o raza de lumina se zbate și lupta.

Nu e ușor sa suferi din dezamăgire,
Nu e simplu sa te ridici din nou în zbor,
Îngerul decăzut din zborul înalt de iubire,
Încearcă să-și mingiie sufletul rănit de trădător.

Timpul doar timpul este cel ce va face,
Sa renască în înger forța de a zbura,
Adunind în suflet un strop de liniște și pace,
Spre-un alt zbor divin se va reinalta.

Cautindu-si rostul în aceasta lume,
Deși în sufletul sau durerea încă mai zace,
Îngerul calator pe firul unui dor aripile-și desface,
Și regasindu-si curajul, zboară iar în înălțime.

De acelasi autor: 

Of, inima

Unirea Romaniei dodoloate

Mi-e dor de tine