Mania din carje

mania din carje de stefan dd

 

Mânia din cârje
Autor: Ştefan Doroftei Doimăneanu

În răscoala fără coase sufletul bea răzvrătire
Glasurile fug din doruri şi zidesc nefericiri,
Cântul gândului sihastru se topeşte-n amuţire
Pântecului plin de stele, ii cer iarăşi izbăviri.

Mă ridic din metafizic ca un înger fără raiuri
În visări zdrobit de aripi, frânte-n ochi încătuşaţi,
Şi privesc timpul prin cârje, amuţind din nou în graiuri,
Şchiopătând cu greu prin viaţă şi prin zori înfometaţi.

Nu sunt leacuri nu sunt doctori, nu se mai citeşte cartea,
Farmaciile cresc iute precum pirul pe câmpii,
În spitale zdrenţuite prin saloane umblă moartea,
Taberele gratuite nu mai sunt pentru copii.

Se răscoală-n mine focul, revoluţii el visează,
Iar pierdut-am libertatea şi sunt orb de hoţi prădat,
Cârjele-mi, de frig tocite, se pornesc şi-mi desenează
Valuri valuri de mânie, contra celor ce-au trădat.

Prins în urlet fără lacrimi cresc în foc ca o turbare,
Tineretul fără pâine a fugit în depărtări,
Ma topesc cu of în gânduri, cu o ultimă rumoare,
Aş fugi din lumea asta, dar n-am timp pentru iertări

De acelasi autor: 

Simfonia primaverii

Tristetea marii

Pagina Stefan Doroftei Doimaneanu

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.