La poalele padurii

la poalele padurii de aurelia oanca

LA POALELE PĂDURII

Autor: Aurelia Oancă

În venele pădurii curge sânge,
Din el au răsărit mulți roșii maci,
Căci nu putea pădurea care plânge
Să mai îndure omule, ce faci!

Din frunza verde curge doina dulce
Și lacrimile ei au picurat
Peste pământul care-ncet aduce
Din rădăcini un zbucium murmurat.

Când vântul se strecoară printre ramuri
Cu sufletul de moș îndepărtat,
Care-a murit purtând a țării flamuri,
Cu pieptul său pământu-a apărat.

Azi câmpul de la poalele pădurii
S-a îmbrăcat în macii purpurii,
Tu, omule! Alungă norii urii
Și fă din viața Terrei, bucurii!

De acelasi autor: 

Floare de colt

Ganduri calatoare

Toti romanii-n legea lor

 

Reclame

9 Mai 1877

9mai de aurelia oanca

9 MAI 1877

Autor : Aurelia Oancă

Pe cât sânge și pe câte oase
Se așază fericirea noastră ?
Veșnicia peste ele coase
Iarba verde și o floare-n glastră.

Stau străbunii duși în altă lume
Să vegheze tot ce azi avem,
Adunând în ei grele cutume,
Dar cu gând la noi, ei nu se tem.

Protejați să fim mereu de jertfa lor,
Noi ar trebui să nu uităm,
Sub pământ și-n cer rănile dor,
Deci, pios omagiu să le dăm.

Oricâte cuvinte noi am spune
Nu vor fi deajuns să mulțumim,
Dar un gând frumos cununi va pune
Peste jertfa-mpinsă la sublim.

De aceea vin c-o rugăminte
Osanale azi să înălțăm,
Nu-i nevoie de multe cuvinte
Doar că îi iubim și nu-i uităm !

 

De acelasi autor: 

Floare de colt

Trupul tarii

Alge

Oda eroilor

oda eroilor de aurelia oanca

ODĂ EROILOR

Autor: Aurelia Oancă

Să nu te rușinezi că îți iubești pământul,
În el sunt oase triste ce stau de veghe-n veci,
A celor care-n vremuri au apărat cuvântul
Și trupul țării tale, și drumul care-l treci.

Depune dar o floare și-o caldă rugăciune
La un mormânt sau altul sub care dorm eroi,
Ce-au vrut ca tu să fii om drept, nu plecăciune
Să faci la cei ce-n lume și-n suflete sunt goi.

Ridică-ți ochii tineri și vezi cum ei odată
S-au prăbușit în lupte de gloanțe secerați,
Ca noi să fim mai demni, cu fața mai curată
Nu târâturi pe glie și să trăim ca frați.

Deșteaptă-te române! Ridică-ți fruntea-n lume!
Și nu te rușina de mândră țara ta,
Ea este leagăn ție și-n brațe poart-un nume
De Românie mândră, de-o țară ce-i a ta!

 

De acelasi autor:

Floare de colt

Trupul tarii

Alge

 

 

La Rusii Munti

 

rusii munti  de mugurel puscas.jpg

LA RUŞII-MUNŢI

Autor:Mugurel Puscas

La Ruşii-Munţi se toarce veşnicia,
Stă ” Bursucău ” – n mâini c-un fus de timp,
Dumnezeiescul ” Scaun ” stă de veghe
La firul vieţii-n fiece-anotimp.

La Ruşii-Munţi e mai albastru cerul,
Strălucitoare stele-n nopţi de jar
Par licurici împrăştiind lumină,
Clipe de vară-n vremuri de cleştar.

Pe drum de care mai aproape-i visul…
Când ostenit se-ntoarce de la câmp,
Ţăranul adormit cu biciu-n mână,
Împărăţeşte blând al său pământ.

Curgând încet, purificând prin apă,
Dinspre-nceput spre mâine, vii şi morţi,
E Mureşul, eterna acoladă!
” Ruseni ” au fost, vor fi, suntem noi toţi…

În primăveri sau toamne planetare,
Sub aspre ierni sau timp neroditor,
Vom dăinui ca neam, de-i ger, de-i soare,
La Ruşii-Munţi… Transcedental decor…

De acelasi autor:

Miresme de Mai

Comoara-n April

Crucea

 

Floare de colt

floare de colt de aurelia oanca

FLOARE DE COLȚ

Autor : Aurelia Oancă.

Privesc cum din stâncă răsare,
Un sâmbure alb și pufos,
Apoi se înalță spre soare,
Cu trupul său mic, mătăsos.

Acolo, pe vârful de stâncă,
Ea viața și vântul înfruntă,
Dar cerul albastru o urcă
Și n-o va lăsa-n veci înfrântă.

Ea este un simbol de brumă,
De țară, de neam, de străbuni,
Ne-arată că nicio furtună,
Nu-i poate zdrobi pe români.

Cu trupul ei firav ne-nvață,
Să nu ne lăsăm biruiți,
De cei care au a lor viață,
Făcută din câlți răvășiți.

Tu, floare de colț, ne trezește,
Ne pune curajul în piept,
Căci drumul ni se netezește,
Doar când îl vom face noi drept.

De acelasi autor: 

In zori de zi

Ploaie albastra

In a ta noapte

 

Trupul tarii

trupul tarii de aurelia oanca

TRUPUL ȚĂRII

Autor: Aurelia Oancă

Izvor de frumusețe, izvor de paradis,
Trimis-a-n lume Domnul prin fiul său promis,
Când omul peste lume n-a mai putut clădi
Decât ură și jale, în toate el zidi.

El raiul ni-l arată în tot ce-i pământesc,
În tot ce este viață și-n cei ce se iubesc,
Dar omul nu mai vede, e orb, și mut, și surd,
Ridică ziduri-nalte chiar până la absurd,

Îngroapă sub betoane comori și amintiri
Sub poleiri cu aur îngroapă dulci zidiri,
De la strămoși lăsate ce-s îngropați în glie,
Ca noi să le cinstim și să veghem se știe.

Hotarele ce-s sfinte zidiri de catedrale
Ce au altarul veșnic în inimile sale,
A țării noastre scumpe ce ruga și-o depune
Pe munții săi cei falnici, și șesu-i rugăciune.

Dar azi ne frâng dușmanii de-aici și de afară
Și taie trupul țării ca pe o hâdă fiară,
Dar nu uită să-și umple cu aur sacul lor
Uitând că mulți în țară de frig și foame mor!

 

De acelasi autor: 

Atata nedreptate

De vrei sa stii

Sa prind o stea

Dor de tine …

dor de tine... de teodora dumitru

Dor de tine …

Autor:Teodora Dumitru

Cât am stat plecată-afară,
Mi-a fost dor de tine , țară
Şi de tot ce am lăsat,
Când, în lume am plecat !

M-a dus soarta şi pe mine ,
Ca să stau prin țări străine ,
Şi-am simțit ce-nseamnă dor ,
Într-un suflet călător !

Am văzut o lume bună,
Unde totul merge strună,
Unde totu-i diferit ,
Față de tot ce-am trăit!

Am văzut locuri frumoase,
Cartiere luminoase ,
Cu străzi bune şi curate ,
Făcut totul ca la carte !

Oameni veseli , zâmbitori,
Sute de grădini cu flori ,
Dar privind , simțeam mereu,
Că nimic nu e al meu !

Nu pot spune în cuvinte ,
Ce-n adânc ,sufletul ,simte ,
Lipsea calda legătură,
Dintre mine şi natură !

Îmi parea aşa străină,
Acea lume …lumea bună !
Iarba de pe câmpul lor ,
Nu avea miros de dor ,

Nici florile câmpului,
N-aveau izul dorului ,
Până şi fânul cosit ,
Avea miros diferit !

Pasarile-n graiul lor ,
Nu purtau cuvântul dor,
Fiindcă dorul e stăpân,
Doar în suflet de român !

Şi-ncepe-n adânc să doară,
Când ,departe eşti de țară
Şi locul unde-ai văzut ,
Lumina pe-acest pământ!

Ca, dorul să nu mai doară,
M-am întors acasă-n țară,
Şi de-am să mai plec vreodată ,
Iar mă-ntorc la dulcea vatră!

De acelasi autor:

Valul marii azuriu

Paine muncita

Spre poarta copilariei

Acasa

acasa de teodora dumitru

Acasă

Autor: Teodora Dumitru

Acasă , înseamnă, pământul mult prea sfânt ,
Din a cărui humă te-ai născut!
Acasă înseamnă ,aerul curat ,
Pe care il respiri, neîncetat !
Înseamnă apa pură de izvor,
E locul, de care,mereu ți-e dor ,
Când eşti plecat prin lume , călător!

Acasă e acea stare de bine ,
Când ai pe toți ,ai tăi, pe lângă tine !
Acasă-s rădăcinile înfipte -adânc ,
Din tată-n fiu , în bunul tău pământ ,
Pe care-l porti în suflet şi în gând !

Acasă înseamnă dor şi alienare,
Atunci, când în adânc de suflet, doare !
Atunci când departarea te apasă,
Plecat de lângă toți ai tăi, de-acasă !
Să-ți construiești o viață mai frumoasă!

Acasă înseamnă răsărit de soare ,
Şi lacrima care, de dor , te doare ,
Acasă înseamnă, tainic, asfințit,
Şi tot ce ai simtit cât ai trăit ,
Când ai fost trist sau ,poate , fericit !

Acasă înseamnă câmpul plin cu flori ,
Şi munții tăi care ating de nori,
Înseamnă codrii care au mai rămas,
Şi al doinei , plin de jale , glas ,
Cântată la durere şi necaz !

Acasă, înseamnă glasul mamei ,sfânt,
Cea mai iubită voce pe pământ!
Înseamnă pâinea coaptă în cuptor ,
De care unde-ai fi, îți este dor !
Oricât ai sta prin lume călător!

Acasă înseamnă, cât ar fi de greu ,
Să simți că ăsta este locul tău ,
Şi să găseşti la toate rezolvare ,
Acasă ,nu este decât, o stare,
Care-ți aduce-n suflet alinare!

 

De acelasi autor:

Valul marii azuriu

Paine muncita

Spre poarta copilariei

Tricolorul lui Dumnezeu

tricolorul lui Dumnezeu de aurelia oanca

TRICOLORUL LUI DUMNEZEU

Autor: Aurelia Oancă

Dumnezeu trimite semne
Pentru noi, cei ce trăim,
Țara noastră să însemne
Darul ce îl moștenim.

Din străbuni comori lăsate
Să le îngrijim cu drag,
Sunt pentru posteritate
Semne c-am trecut un prag,

Spre o lume minunată
Care a sădit în noi,
Sufletul și totodată
Ridicarea din noroi.

Semnele pe cer se-arată
Într-un răsărit superb,
Tricolorul fără pată
Substantiv urmat de-un verb.

A iubi, acesta-i verbul,
A iubi, acest pământ,
A iubi, marea și cerul,
Munți și ape-ntr-un cuvânt!

 

De acelasi autor: 

Atata nedreptate

De vrei sa stii

Sa prind o stea

Atata nedreptate

atata nedreptate de aurelia oanca

ATÂTA NEDREPTATE

Autor: Aurelia Oancă

Când văd atâta nedreptate-n țară
Și-atâta ură între frați de-un sânge,
Îmi plânge inima și-ar vrea să piară
Tot ce e rău și viața noastr-o frânge.

Sub măștile de iubitori de țară
Se-ascund fantome ce doresc ca noi
Să fim iar slugi puterilor de-afară
Și viața noastră dată la gunoi.

Îmi pun mereu aceeași întrebare,
Cum de nu văd noroiul ce se zbate
Sub amețite pături mișcătoare
Ce peste noi puhoiul vor abate.

Iubirea de moșie nu mai este
Acel puternic zid ce-n vremi era
O pavăză pentru popor, ci este
O cerșetoare, asta-i țara mea.

Nu îi vedem pe toți cum se îmbuibă
Și-și fac averi sau joacă al lor dans,
Cei mulți, săraci și nevoiași incumbă
Doar datoria de-a fi duși de nas.

Când Doamne, vor vedea dreptatea
Și adevărul care-i preș pe jos,
Celor ce vor ca noi să n-avem partea
De țara noastră și de-al ei folos!

 

De acelasi autor:

Pagina Aurelia Oancã

Stanca timpului

Doi pui

 

La covorul pacii tes

la covorul pacii tes de stefan dd.jpg

La Covorul Păcii ţes.

Autor: Ştefan Doroftei Doimăneanu

Ţes câmpii ca în poveşti
În hotare româneşti,
Ţes Muntenia cea sfântă
Cu Ardealul făcând nuntă,
Ţes Moldova-n floare dabă
Prinsă-n ia Basarabă,
Ţes munţii cu creste albe
Râuri adunate-n salbe,
Ţes turme ce cerbi şi ciute
Prin pădurile tăcute,
Lupi ce urlă-n nopţi la lună
Când cu cerul se cunună,
Ţes cocori şi pescăruşi
Şi enoţi şi măgăruşi,
Iar în valurile mării
Răsărit pe fruntea zării.

Ţez Dunărea la cazane
Cum se zbate în frisoane,
Ţes cascade ţes şi peşteri,
Ţes Brâncuşi şi noi alţi meşteri,
Ţes pe Blaga, pe Sorescu
Pe Nichita, Păunescu,
Eliade şi Enescu
Pe Ţuţea şi Eminescu,
Ţes stoluri de stârci în deltă
Lângă trestia cea zveltă,
Ţes cum marea-nghite fluviul
Risipid prin val deluviul,
Pe căluţii cei sălbatici
Năzdrăvani şi singuratici,
Ce aleargă-n libertate
Prin grinduri de vânt certate,
Ţes seninu-n toiul nopţii
Cu stele pe fresca bolţii,
Ţes şi visul ţes şi dorul,
Ţes iubirea ţes fiorul.

Şi aşa cum e firesc
Covoraşul românesc,
Va fi prins de mâini dibace
La covorul Pentru Pace.

De acelasi autor: 

Femeia

Dorul

Cortina

 

Tristetea marii

tristetea marii de stefan dd

Tristeţea mării
Autor:Ştefan Doroftei Doimăneanu

Rafale de vânt îmi mătură chipul,
Plajele, iar şi-au pierdut tot nisipul,
Valuri în valuri se frământă de zor,
Neptun sângerează privind prin vizor,
Farul răsare pe mantia mării,
Timpul se scurge în unda uitării,
Caii aleargă spre carul cel mare,
Cerul dansează cu fulgi de ninsoare.

Marea îmi urează numai de bine,
Cu ochi obosiţi se uită la mine,
M-atinge cu stropi şi-ntruna îmi cere
Să-i dau ţărmuri noi, să aibă iar vrere,
Să poată dormi şi ea liniştită,
De zei pământeni fiind ocrotită,
În vara de foc turişti să primească
De arşiţa zilei pe toţi să-i ferească.

Privesc abătut spre zarea fierbinte
Vâslesc printre nori, privesc înainte,
Şi caut în sensuri, şi caut în lună
Cărări de durere în stirpea-mi străbună,
Când moşii, strămoşii, mureau pentru ţară
Şi nu se lăsau cuprinşi de ocară
Arzând lanul verde şi apa-n fântâni
Fără de sfaturi de la străinii nebuni.

I-aş da maluri noi, chiar pentru vecie
Şi-aş concerta sus pe val simfonie,
I-aş spune şi brizei să fie domoală,
Dar bocetul mării ades mă răscoală,
Cu toţii-am pierdut bătălia cu ţara,
Astăzi conduce prostia, ocara,
Pe ales nu îl doare glia străbună,
Doar banii ce-i negrii îl mai îmbună,
Pufneşte cu ţâfnă şi strigă lozinci
A uitat că-a purtat pe vremuri opinci,
Că şi munţii şi marea sunt româneşti
Că fluviul şi delta nu sunt doar poveşti,
Că are onoarea să pună o piatră
La binele obştii, la glia din vatră,
Să scuture munţii ce aur rodesc
S-alunge-n prizon, hoţii noi ce roiesc.

Privesc abătut şi plâng resemnare,
Marea în spumă, în mine mă doare,
La cine să urlu, la cine să strig
M-apucă aşa printre lacrimi un frig
Îmi tremură gândul a neputinţă
Mi-a murit şi cea din urmă dorinţă,
Sunt condamnat la durere pe viaţă,
Şi bătut cu mânie în a Victoriei Piaţă.

De acelasi autor:

Cortina

Agricultor la 2 Mai

Femeia pur si simplu

 

Arianul Carpatic

51101904_2310657272312858_4303837313999306752_n

ARIANUL CARPATIC

Autor:Gabriel Ionescu

Multe scenarii. Care e geneza noastră ?
Suntem urmașii Romei, sau precursorii lor.?
Nu e nici o-ndoiala. Noi am fost o fereastră,
Deschisa către Lume, spre a le da Sonor.

Proto Poporul Arian zis și Carpatic,
E precursorul. Leagăn de umanitate,
Iar pentru docti e clar, e emblematic,
Cine e precursorul la latinitate.

Iar limba noastră, limba ariană,
Ajunsa-n India cu migratorii timpurii,
A devenit o limbă interzisă, ne profană,
Ce numai la inițiați permite bucurii.

Din spațiul sacru, zis Carpato-Dunărean,
Cu mult peste 5000 de ani în urmă ,
S-a răspândit în lume, poporul arian,
Creind muguri de limbă ce i-a desprins de turmă.

Căci limba vedică, sau Limba Ariană,
O Proto limbă chiar pentru sanscrită,
Limba de cult, doar a inițiaților, teluriană,
Ce doar de preoți și-nvațați era vorbită.

Din limba vedică, din timpuri imemoriale,
S-a dezvoltat în timp Limba Romină.
Căci geto-daca sau Rominie Primordiale
Sunt doar izvoare pentru ce a fost ulterior latină.

Limba sanscrită și Limba hindusă,
Păstrează foarte multe din cuvinte rominești
Și chiar la noi multe cuvinte sunt induse
Și nerostite niciodată, ca să nu cobești.

Chiar prima Biblie cu caracter ocult,
Rig Veda este scrisă-n vedica straveche.
Și tot ce-a apărut ulterior și a fost mult, 
Avea o bază fermă, nu după ureche.

Iar Dacia Mare, insulă e de Rominitate,
Rămasă-n marea masa a popoarelor barbare.
A rezistat chiar dârz, cu multă demnitate,
La toate încercările veniților, de sufocare.

Latina s-a desprins din Geto-Dacă,
Prin izolare-n Anatolia Troiană
Și doar istoricii știu ca să și desfacă,
Enigmele Rominiei Primordialis Ariană

Multe scenarii. Care e geneza noastră ?
Suntem urmașii Romei, sau precursorii lor ?
Chiar Vaticanul știe, că noi am fost fereastră,
Deschisă către lume. Trecut și Viitor.

De acelasi autor: 

Bantuitorul

Arta succesului

Auschwitz( Acrostih)

 

Bantuitorul

bantuitorul de gabriel ionescu

BÂNTUITORUL

Autor: Gabriel Ionescu 

 

De-o fi să mor,voi bântui mulți ani, aici, Pământul,

Și voi avea în grije doar pe cei sărmani,

Și-o să le iau la Mincinoși  cuvântul

Ce le-a adus și Funcții, dar și Bani.

 

Prea multă libertate la Pigmei,

Produce doar nevoi și sărăcie,

Iar dictatura străzii de Plebei,

Instaurează-n țară Anarhie.

 

Un ghiocel, e vestitorul Primăverii,

În Țară astăzi, sunt perpetuu ghiocei,

E timpul ! Dărâmați  zidul tăcerii,

Să-i transformăm pe cei umili, în zmei.

 

Mereu dați  vina pe Trecut, pe foști,

Pe moștenirea grea ce ne-au lăsat,

Și nu vedeți nici cât suntem de proști,

Când vindem tot. Iar Țara-i  la mezat.

 

Nici cei ieșiți majoritari în voturi,

Nu sunt în stare să-ți impună vrerea,

O țin doar într-o ceartă și-n comploturi

În timp ce fariseul  Cap, își varsă fierea.

 

Să tragem dracului o linie odată,

Ștergeți de vreți Trecutul. Tot nu place,

Începeți deci ! V-așteaptă Țara toată,

Ne-am săturat de Zice, dar nu Face.

 

De-o fi să mor, voi bântui mulți ani, aici, Pământul,

Și voi avea în grije doar pe cei sărmani,

Și le voi da numai la Patrioți cuvântul,

Doar ei să aibe funcții, deci și bani.

 

De acelasi autor: 

Arta succesului

Auschwitz( Acrostih)

Romanul s-a nascut poet (Acrostih)

 

Romanul s-a nascut poet (Acrostih)

Romanul s-a nascut poet de Gabriel Ionescu

ROMÂNUL S-A NĂSCUT POET (Acrostih)

Autor : Gabriel Ionescu 

Românul s-a născut mereu poet,
Or asta,e un dar lăsat de Dumnezeu,
Mă tem că ce vă spun acum nu-i un pamflet,
Azi Poezia, chiar e hrana Sufletului meu.

Normal, constat surprins plăcut şi chiar uimit,
In ţară, sunt aşa de mulţi cei cu talent,
Aşa că trebuie să fiu chiar zăpăcit,
Si nu sunt eu, eu singur, competent.

Am tot citit din clasici, Poezie,
Istoria Literaturii i-a cinstit
Numai că astăzi, într-o frenezie,
Toţi cei care decid, s-au cam prostit.

Oamenii mari, sunt scoşi din manuale,
Rămân copiii fără Eminescu,
S-avem în librării, doar funduri goale,
Ce l-au înlocuit pe Păunescu.

Uite, mă bucur şi-i iubesc pe creatori,
Frumoşi ce-administrează grup de grup,
Avem mereu prilej de sărbători,
Toţi, noi poeţii, suntem ca-ntr-un stup.

Acum citesc uimit doar poezie bună,
Şi scrisă cu talent de mulţi români,
Prin asta dovedim că înpreună,
Românii, sunt Poeţi şi suntem buni.

Ei bine-am cunoscut aici, femei frumoase,
Pline de har, dar şi cu mult talent,
Or versurile lor sunt graţioase,
Ele făcând şi eunucul, om potent.

Zilnic citesc cu drag, români de- afară,
Iar ei nu au uitat că au plecat,
Eu pentru ei, din iarnă aş face vară,
Greu, dar mă-nclin în faţa lor, deşi-s barbat.

Aş vrea să tipărim o carte mare,
Bifând ce scriu Românii cei huliţi,
Iar cei de-acas şi cei de peste zare,
In ţara lor, să ştie că-s iubiţi.

De acelasi autor: 

Liniste si pace

Pacala

Tata

 

De-as putea

de-as putea de aurelia oanca

DE-AȘ PUTEA…

Autor : Aurelia oancă

De-aș putea scrie pe cer
Gândurile ce se nasc
Din iubire și nu pier
Și-s ca roibii care pasc,

Iarba verde din câmpie,
Floarea roșie de mac,
Care-n soare-i tot mai vie
Lângă spicele ce tac.

Ele prin tăcerea lor
Scriu pe pâine rugăciunea
Să iubim acest popor,
El e sarea, el și pâinea.

De-aș putea scrie pe cer
Oful meu la Dumnezeu,
Să ne dea brațe de fier
Și o inimă de leu,

Să ne curățăm pământul
De cei răi și-asupritori,
Să ne apărăm cuvântul
Care-i tril de dulci viori.

De-aș putea scrie pe cer
Pace-aș cere și dreptate,
Eu în schimb să îi ofer
Al meu suflet pus în carte.

De-aș putea….

De acelasi autor: 

Un inger

Splendoare verde

Pe unde eram?

 

Rapsodia inimii cu doruri  

rapsodia inimii cu doruri de mihaela cd

Autor: Mihaela CD

 

Dorurile  marmorate,  toate s-au aliniat

Dorind  sa cante  intr-a  inimii  simfonie

Si-n tonusuri muzicale  alternate  variat 

Au decis la final sa realizeze o rapsodie                             

 

In teme populare,dorul de tara si neam

Cu patos striga ca el vrea sa fie dirijorul

Concert in Re major strapuns  de-alean

Salutand  partitura ce poarta  tricolorul

 

Indoliatul  dor, de cei ce-s  in cer plecati

Solfegii in rauri de lacrimi  vrea sa faca

Notele  asezate in contrast de  intristati

In ritmate regrete portativul sa prefaca

 

Vesel si  zglobiu vine dorul  de copilarie

Sprintar ar mai dansa si el pe cheia sol

Pe corzi de violine cu oarece comicarie

Sa-si aminteasca vrea  inocentul bemol

 

Din dragoste inflacarata in alegro fuge

Dorul tineretii purtand  al iubirii  sirag

Alearga prin gama, nimeni nu-l ajunge

Pe clape-ndragostite de tot  ce-i e drag

 

Timid ,cu sfiala, vine mai apoi  si dorul

Ce-l au  in suflet mamele de-a  lor copii

Ca de mult timp nu si-au  vazut odorul

Si- asteapta rabdator si tandru a lor fii

 

In  diferente  vaste  de duios  si  apasat

Se adunara intr-o  tumultoasa melodie

Dorurile toate si-au cantat  a lor pasat

Cuprinse in a inimii cu doruri rapsodie.

 

De acelasi autor: 

V-am gasit din intamplare…

Femeia , Zeita  amintirilor   din  viitor

Lautare , prieten si frate

De dragoste

 

Suflet drag, Tu Romanie

SUFLET DRAG TU ROMANIE DE MIHAIL JANTO
Suflet drag, Tu, Românie…

Autor: Mihail Janto

Așteptări pierdute-n beznă,

astăzi, căi spre pribegie,

umbre triste pân´la gleznă,

doar minciuni și doar hoție.

 

Tot vorbind de libertate,

ați vândut țară și glie,

minți secate, guri spurcate,

vă-necați în avuție.

 

Cumpărați câte-o icoană,

pentru suflete în foame,

și călcați peste o rană,

peste trupurile-orfane.

 

În zadar priviți azi cerul,

l-ați umplut doar cu păcate…

nu vedeți nici adevărul,

nu cunoașteți demnitate.

 

Adevăru-i taina morții,

restul n-are nici valoare,

câți cerșesc în fața porții,

nu vă pasă, nu vă doare.

 

Noi, în carnea neputinței,

ne-am pierdut și omenia,

proști–șterg urmele științei,

să trăiască nebunia.

 

Unui hoț și-altui nemernic,

nici tu cinste, nici tu teamă…

hulind pe cel cucernic,

poate toți ne bagă-n seamă.

 

Văd doar chipuri resemnate,

ne-a rămas doar câte-o ie;

te-au vândut pe jumătate,

suflet drag, Tu, Românie…

 

De acelasi autor:

Nimic nu-mi datorezi

Ultimul suras

Te apropii tacut

 

Contraste

contraste de gabriel ionescu.png

CONTRASTE

Autor: Gabriel Ionescu 

 

Avem așa mulți Buni Români în țară,

Că nu știu unde mai încap și ăia Răi.

Și poate stirpea asta n-o să piară,

Iar celor răi, le-om pune zurgălăi.

 

Sunt așa mulți Deștepți în România,

Că Proștii, nu prea mai au loc la noi,

Și-ar trebui sî-nceapă Terapia,

Și ar scăpa și țara de nevoi.

 

Sunt așa mulți Frumoși în România,

Că cei Urâți, chiar că se simt stingheri,

Iar cei frumoși, au chiar și Omenia,

De-a face iubitori de câini și din Hingheri.

 

Avem așa de mulți Copii ce au talent în Țară,

Că cei ce n-au, e sigur, nu-s Români.

Și poate ei vor face ca să piară,

Și diferența dintre Răi și Buni.

 

Cu cei Deștepți chiar am repopula planeta,

Dar nu e bine ca să-i dăm pe toți afară,

Ei nu au frica de NEANT. Ei au Rețeta.

Și ar putea crea o altă lume-n Țară.

 

Avem însă și mulți Vânduți în România,

Cozi de topor, Postaci, veșnicii ANTI,

Și bine-ar fi să-și cate toți Mesia,

Ca să putem și noi să fim Avanti.

 

Românii, au speriat Estul ți Vestul,

Și nimeni nu ne vrea Producători,

Plătim prea mult și nimeni nu dă restul,

Și-am devenit doar Sclavi și Servitori.

 

Avem prea mulți Bătrâni cu mintea-ntreagă,

Ce i-au speriat pe Tinerii Curați,

Și prea puțini pot ca să-i înțeleagă,

De parcă n-ar avea Mame și Tați.

 

E clar că-n timp le vom ceda și locul,

E clar că locul tău, e locul lor,

Dar numai celor care, cunosc Jocul,

Doar celor care, pot avea și Viitor.

 

De acelasi autor: 

Mama

Constatari tarzii

Ciudata primavara

 

Se aprinde o scanteie

se aprinde o scanteie de sandu chivaSE APRINDE O SCÂNTEIE

Autor: Sandu  Chiva 

Plânge cerul, plânge zarea
Pământul e întristat,
De la munte pân’ la mare
Tot românu-i supărat.

S-a umplut însă paharul
Și a dat pe dinafară,
Românii își plâng amarul:
Se-aud stigăte în țară.

Strigăte de neputință
Și gemete de durere..
Lacrimi curg de umilință
Dar vărsate în tăcere.

Se aprinde o scânteie
Într-un colț în Timișoara
Și de-acolo se întinde
Un ,,pojar” în toată țara.

De la micul foc se iscă
Vâlvătăi până la cer…
Toți românii azi se miscă
Îndurare nu mai cer.

Se ridică tot poporul
Ies cu piepturile goale,
A dat ordin,, dictatorul „
Să tragă și să-i omoare.

Au căzut mușcând pământul
Cu privirile spre cer..
Murmurându-și legământul:
,,Pentru țară mă ofer”!

Au murit atuncea tineri
Și bătrâni dar și femei,
Era într-o zi de vineri
Cred că era ora trei.

Atunci au murit soldați
Și bărbați din toată țara..
Au murit părinți și frați
Din Arad și Timișoara.

Umbra morții s-a extins
În Bârlad și la Bacău…
Toată țara a cuprins
De la Cluj pân’ la Buzău.

Nu putem uita nicicând
Masacrul din optzecișnouă.
Cei ce s-au jertfit murind
Ne-au adus o viață nouă.

Pământul stropit cu sânge
Azi a revenit la viață.
Câte un român mai plânge
Vitejii căzuți în piață…

De acelasi autor: 

De esti sincer cu femeia

Eu te-am iubit

E sansa vietii tale

Unirea Romaniei dodoloate

unirea romaniei dodoloate de elena tudosa

Unirea României dodoloate,

Autor:  Elena Tudosa 

 

Răsune clopotele – n minastiri,
Din răsărit și pina în apus,
S – adune-n hora marii Uniri,
Pe tot românul ce – n straini e dus.

Ziua de azi, e ziua cea mareata,
Cind Cuza Vodă a înfăptuit Unire,
Și astfel România dodoloata,
Și – aduna copiii, la sin unde – i iubire.

Cu mic cu mare în hora i-a chemat,
De mina sa se prindă și sa joace,
Uniți în cuget si-n simtiri e minunat,
Ca să-ți trăiești viata în liniște și pace.

Rămasă înscrisă în istorie aceasta zi,
De 24 ianuarie ziua lui gerar,
Este dorința, lupta, voința de-a uni,
Mică Unire va întoarce o mare fila-n calendar,

Cind in sfirsit, va deveni Unire mare,
Unind românii toți de pretutindenea,
Iar bucuria ne va fi atit de-naltatoare,
Incit în veci de veci nu ne va despărți nimenea.

Răsună clopotele și astazi ne cheamă,
La hora sa ne prindem cu toții impreuna,
Visam și ne dorim lingă patria mama,
Și Basarabia înapoi ca să revină.

Astfel norodul va fi-mplinit și fericit,
Unit în gind, în cuget si-n simtiri,
De ne-ar veni alături și neamul de peste Prut,
Am vedea România mareata, întreaga în Unire!

De acelasi autor: 

Mi-e dor de tine

Regasire

Iubirea din vis

 

 

Rasarit

rasarit de violeta butnariu

Autor: Violeta Butnariu

Rasaritul in tara mea ,nu-i ca aici….!
Soarele e cel mai frumos cand ochii-ti ridici,
Si locul e-atat de frumos si de viu …
Chiar si cu brazii taiati si cu furturi!-Eu stiu!
Rasaritul cel mai frumos e la mine in tara,
Cand lumina soarelui urca pe cer, si coboara,
Langa ochiul de apa ,sau langa livada.
Cand ultimii emigranti zburatori se pornesc
Catre tari unde un soare mai cald le-ncalzesc,
Rasaritul din glia strabuna ma cheama ,
Ca pe-o ruga la sfintele moaste a patriei-mama
Te sarut virtual glie strabuna
pana ajung langa tine patrie muma!

De acelasi autor: 

Imaginea

N-a fost…

Cantec de inger

 

 

Uniti pe veci

3127739

UNIȚI PE VECI

Autor:Aurelia Oancă

Pământul și-adună toți fiii
De o limbă și de un sânge,
Ca mama ce-și află copiii
Acasă și nu mai plânge.

Și apa ce face hotarul
Trecută e și rânduită
Să-și spumege-n liniște valul
Iar țara să fie unită.

Nici Milcov, nici rea răzvrătire
Nu-i lasă pe frați despărtării,
În țară să-și facă unire
Pe alții să-i lase uitării.

Și prinși mână-n mână să facă
O horă ce n-are hotare,
Un trup mai puternic, chiar dacă
Vor fi și dușmani să-i doboare.

Puterea e-n noi și în glie,
O țară să fim și-un pământ,
A noastră în veci, Românie!
Vei fi în simțiri și-n cuvânt!

De acelasi autor: 

Casa iubirii

Inima nu doarme

Acasa, este tara mea

 

 

 

Frate langa frate

uniti pe veci de aurelia oanca

FRATE LÂNGĂ FRATE

Autor : Aurelia Oancă

Popor moldav, popor muntean,
Uniți într-o românitate
Și-au stins acum un vechi alean
La Milcov, pentru unitate.

Un singur domn ei și-au ales,
Pe Cuza-vodă Alexandru,
Apoi la horă au purces
Urcând pe culmi din nou stindardul.

Voința lor trecut-a veacuri
O țară sfântă și-un popor,
Ca Dacia-n străvechi meleaguri
Să fim și noi, e vechiul dor.

Puterea țării nu mai este
Ca mărul împărțit în două,
Acum dușmanii prind de veste
Că România-i țară nouă.

Și că sunt frate lângă frate,
Trecând de vechile hotare,
În toți o inimă azi bate
Și vor o Românie Mare !

Ea mai târziu s-a-nfăptuit
Când s-a lipit și-a treia soață,
Abia atunci toți s-au unit
În România Dodoloață !

De acelasi  autor: 

Clepsidra vietii

Acasa, este tara mea

Vis de stea , Eminescu

 

 

 

Tara mea mandra

tara mea mandra de violeta butnariu

Autor: Violeta Butnariu

Mi-e dor de tine,tara mea frumoasa,
La malul marii cand fugeam grabita,
Cand calul- imi batea tactul din copita..
Si departarea asta ma apasa…
Mi-e dor de tine patrie natala
Cand vreau sa te revad mi-inunda lacrimi
Si caii-s mai salbatici,nebunateci,
Pe tarm de mal ce fantomatec ei alearga
Mi-e dor de tine munte,pisc golas
Mie dor sa-ti povestesc despre iubire
Si despre departari,dezamagire,
Si sa te mut aproape de oras…
Mi-e dor de pietrele din drum ,de sant
Mi-e dor si de trairile celeste
De cum zburam pe cal fara capestre
Mi dor de toamna si de-un ultim dans

De acelasi autor: 

Infinit intr-o zi! 

Asa a inceput o nebunie

Te-am visat

 

Ocroteste-i pe romani

 

59ac19ddc12f99ebb42b86db5058e3b2

OCROTEȘTE-I PE ROMÂNI

Autor: Gabriel Ionescu 

 

Tu Doamne, ocroteste-i pe Români.
Dar nu pe toți. Numai pe patrioți.
S-au adunat în Țară-atâți nebuni,
Că nu ii mai deosebești pe Buni, de hoți
.
Sunt mulți din cei trimiși cu trebi, afară,
Ce au uitat și unde s-au născut.
Pentru câțiva arginți fac de ocară ,
Și își bat joc de cei ce i-au crescut.

Chiar de curând, o javra neromână
Cerea să ni se ia dreptul de vot .
La graniță, soldați cu pușca-n mână,
Când se întoarce, să-i dea peste bot.

Alt individ, un lăutar afon,
Ales de proști drept șef la un partid,
Dus la americani pe post de gramofon,
Își punea Țara lui, cu spatele la zid.

O altă fostă procuroare comunistă,
Și Mare, mare amatoare de tărie ,
Susține afară, lucruri care nu există
Și aduce Țară-atâți prag de nebunie

Și ca să punem o bomboană pe colivă,
Mai vine și un amărât de-ambasador,
Tratează Parlamentul ca pe o Cooperativă,
Nesocotind voința-ntregului Popor.
.
Și as putea continua mai multe strofe.
Denigratori de țară-avem destui .
Cozi de topor, provocatori de catastrofe,
Hastag Rezist, ce și-au pus cinstea-n cui.

Tu Doamne, ocroteste-i pe Români .
Avem în Țară și Români de omenie .
Sunt Oameni Mândri, muncitori. Sunt cei mai buni.
Adu-ne Doamne și puțină bucurie.

Sunt voci ce zic că din Carpați, vine Mesia,
O fi, n-o fi, e-un adevăr ce numai Tu il știi.
Dar ocrotește Doamne România,
Ia-i Tu pe răi.. și du-i. Dar, în pustii.

Țara e azi, cu mult mai dezbinată,
Decât era când aveam Domnul, pus de Poartă.
Parcă-i nebună, lumea asta toată,
Când ni se ia tăcem, când ni se dă zbierăm. Ce soartă.

Tu Doamne, ocrotește-i pe Români.
Dar dă-le Doamne și mintea din urmă.
Fă-i să își amintească Doamne de străbuni,
Și scoate-i Tu, pe cei mai buni , din turmă.

De acelasi autor: 

Albastru peruzea

Cadere libera

 

 

 

 

Tara mea

tara mea de violeta butnariu

Autor: Violeta Butnariu

Mi-e dor de tine,tara mea frumoasa,
Mi-e dor de munte si mi-e dor de mare,
Mi-e dor si amintirea ta ma doare,
Caci te-am lasat ..O sa ma-ntorc acasa!

Mi- dor de tine glia mea strabuna,
Caci astazi parca nu mai recunosc,
Din fata mandra care tu ai fost,
Decat blandetea ta de tara buna!

Mi-e dor,atat de dor imi este -ncat,
Asi strange vanzatorii tai ,de gat!

LA MULTI ANI ROMÂNIA! LA MULTI ANI PRIETENI!
LA MULTI ANI,ROMANI DE PRETUTINDENI

Adunate de la lume

dscf7939

Autor: Sandu Chiva 

Eu am scris aceste versuri
Adunate de la lume,
Ca la tenis….doar reversuri 
Cugetări și multe glume.

Voi ați dat cu flori în mine
Eu v-am răsplătit cu aur,
Versuri scrise din iubire
Și culese din tezaur.

Am cules mai multe snoave
Și cuvinte din folclor,
Toate vorbele suave
Din gura românilor.

M-am plimbat prin România
De la munte pân’… la mare
Dornic să îmi cunosc glia
Și mănoasele ogoare.

Sub ogorul nostru zace
Mult petrol..mine de aur,
Însă cei mai mult îmi place
Românul cu mâini de faur.

Am cules înțelepciune
De la oamenii bătrâni,
Numai pilde..vorbe bune
Păstrate de la străbuni.

Adunate de prin sate
De la omul popular,
Le-am sorbit cu sete toate
Dintr-o cupă de cleștar.

N-am avut pic de regrete
Bând din oala de pământ,
Ascultând băieți și fete
Cum își făceau legămînt!

Legământ cu glia țării
Cu pădurile de brazi,
Să nu dea nicicând uitării
Locul sfânt cu oameni dragi.

Nu amestec vorba noastră
Cu cea luată din străini,
Este ca o floare-albastră
Răsărită-n mărăcini.

Am scris câteva cuvinte
Adunate din popor,
Aș vrea să le pot transmite
La români…în viitor!

Mi-e dor

mi-e dor de stefan doroftei d
 

Autor: Ştefan Doroftei Doimăneanu

De-aici din depărtări străine
Iubită mamă azi te-anunţ,
Mi-e dor de casa mea, de tine
Şi-am să mă-ntorc, şi-am să renunţ.

Mi-e dor de-alintul şi cuvântul
Ce-l frământai în dimineţi,
Când în cuptor ardea doar vântul
Şi făceai pâine din tristeţi.

Mi-e dor de uliţa cu tină
De mersu-ţi greu, răvăşitor,
Când în credinţa ta creştină
Mă luminai cu viitor.

Mi-e dor de tata, de dojana
Ce o primeam când mai greşeam,
Azi încă mi-e deschisă rana 
Că a plecat şi nu-l mai am.

Mi-e dor de glia mea străbună
Unde-am crescut şi m-am lansat,
Unde furam roze din lună
Pentru domniţele din sat.

Mi-e dor de munţii mei, de deltă,
De mare şi câmpii cu maci,
Să cânt cu valul în revoltă
În graiul nostru de la daci.

Am să revin în prag de iarnă
Când tot românul s-a gătat,
Unitei ţări să îi decearnă
Un centenar de neuitat.

Şi-am să m-ămbrac la sărbătoare 
În strai străbun cu tricolor…
Frumoasă Românie Mare,
N-am să mai plec nici dacă mor!

 

 

 

Frate contra frate

frate contra frate de aurelia oanca

Autor: Aurelia Oancă

Luceafărul de seară
Deschide ochiul sacru
Și lacrimi pentru țară 
Varsă, nu-i simulacru.

De ce-i spurcați un nume ?
De ce-i mânjiți azi chipul ?
Ați colindat prin lume
Și-ați învățat tertipul,

De a distruge totul,
De a-i zdrobi ființa, 
De a aprinde focul
Mărind necuviința !

Unde e zestrea voastră
Lăsată de străbuni?
Unde e casa noastră?
Ați ars-o în tăciuni !

Sunteți copiii țării
Și-ar trebui să fiți,
Voi scutul apărării
Și toți să fiți uniți !

Dar aruncați cu pietre
În cei ce vă păzesc
Și faceți foc în vetre 
La cei ce vă plătesc.

Îi ajutați să-ngroape
Un neam de dac apus,
Apoi să se îndoape
Cu ce avem ascuns,

În glia ţării noastre,
Pe munții cei măreți, 
În râurile-albastre.
Țărână, voi ne vreți !

 

Crucea

crucea autor stefan doroftei doimaneanu

Autor: Ştefan Doroftei Doimăneanu

Tu ţară de vis, tu bucată de rai
De milenii te-ai aflat la răscruce
Furată de hoţi, din trei inimi vibrai
Dar toate purtau o singură cruce.

O cruce cu graiul din sânge latin,
Valah, ardelean, moldovean de la Prut,
Mai toţi adunaţi pe un arc catpatin
Mereu au visat şi-n unire-au crezut.

Crucea purtând-o, sfidau prin milenii
Pe toţi ce rupeau din bucata de rai,
Au fost răstigniţi pe crez, pe vecernii.
Rămas-au aici pe piciorul de plai.

Plângeau alte cruci prin noi cimitire,
Alţi fii adunând după lungi bătălii,
Şi toţi ce piereau dorindu-şi unire
În cruci înoptau ca fantomele vii.

Dar jertfele lor primit-au răsplată,
Cu sângele scurs au semnat pe drapel,
Unirea cea mare, de cer dezlegată
S-a-ntors la români, răspunzând la apel.

Sfinxul priveşte o cruce pe munte,
Se-nchină pios la martirii şoimani,
Zâmbeşte destins la piscuri cărunte…
Ce iute-au trecut o sută de ani!

 

Gerul Bobotezei

gerul bobotezei de mugurel puscas

Autor: Mugurel Puscas 

Demult, pe plaiuri cu zăpezi celeste,
Stăteau bătrânii vremii la taifas,
La vetre-ncinse-n clipe de răgaz,
Cu dalbe adumbriri în bărbi şi plete.

Prunci odihneau la sân de Mir şi lapte,
Cu furca-n brâu, lin, se torceau ” porunci „,
Puneau Ţara la cale mândre ” frunci „,
Din simple bojdeuci, nu din palate.

Biserici cu Agheasmă Mare şi poveţe,
Ne aşteptau cu Har de Sărbători,
Din cer cădeau fulgi – îngeri… Sub ninsori
Vedeam pe Dumnezeu zâmbind pe feţe.

E Gerul Bobotezei… Sacră iarnă
Cu amintiri, troiene, sănii, vis,
Se-ntorc străbuni din timpuri, din abis,
Cu chipuri blânde, sfaturi să aştearnă.

E Gerul Bobotezei sfânt şi aspru,
Mângâietor balsam pe plai şi răni,
Cu suflet sincer, rugă, vin în căni,
Să-i ascultăm povaţa de Sihastru.

Mugurel Puscas
( vol. Călătorul, ed. Vatra veche,  2018 )

 

Azi  te  intorci  la  tine-n sat    

411840 - Copy

 

 

Autor: Mihaela CD

 

Azi  te  intorci  la  tine-n   sat

Uitat de-al timpului prigoana

De-atata   timp   tu   ai   lasat

Pridvorul  cu a mamei icoana

 

Schimbat-ai  locul  pamantesc

Pentru a departarii  stralucire

Azi  vii   in   pragul   parintesc

Sa   cauti  iar   vechea   lucire 

 

La   poarta -i   mare  buruiana

Ca nu  e  nimeni  s-o  pliveasca

Adanca-ti  este  in  piept  rana

Ca nimeni nu-i sa te primeasca

 

Iti  amintesti   cu  mare  drag

Chipul  maicutei  nins de  ani

Pe tata  sa-l mai vezi  in prag

Nu poti plati cu-ai lumii  bani

 

Acum  e  prea   tarziu  straine

Sa intorci timpul nu mai  poti

Doar sa le-nchini rugi crestine 

Sa intre  pe  ale  Raiului  porti

 

De  drag   si-n   amintirea  lor

Vrei  acum sa inviti  tot satul

Sa  stie ca  in  ciuda  vremilor

Satului  i  s-a-ntors   soldatul.

 

De acelasi autor: 

Dragoste  cu  spini   trandafirii

Nu inceta sa  visezi ..

Scoala  de parinti   

 

 

 

Craciun Binecuvantat

Colind  pentru romanii  de pretutindeni  

tumblr_mf113qjGLt1s0wqnko1_500

Autor: Mihaela CD

Dragi romani de  pretutindeni

Vreau    acum   sa   va   colind

Si prin versuri scumpi prieteni

Sa   v-ajunga   al   meu    gand

 

Cand  se   apropie   Craciunul

Rasuna:O ce veste minunata !

Din suflet canta  tot romanul

Colinda   sfanta   de  altadata

 

Sa   va   adunati    cu    totii

Eu   va    doresc  la   fiecare

Impreuna-n   dragi   emotii  

Colindand  cu mic cu  mare  

 

Ca nu-i  limba  mai duioasa

Ca  si    limba  cea  romana

Nici  datina  mai  frumoasa  

Decat    colinda    strabuna

 

S-aveti    desfatare-n    casa

Oameni buni sa vina-n prag

Bucate   gustoase   pe masa

Sa   petreceti   toti  cu  drag

 

De   v-aflati   in  departare

Ori  sunteti   la   voi  in  sat

Sa  primiti   a   mea   urare

 Craciun     Binecuvantat !

 

De acelasi autor: 

Moderatie

Sa vrem sa fim mai buni

Hotel pe insula iubirii

 

Rugaciunea de Craciun  a poporului roman

IMG_9666

Autor : Angela Marinescu 

Moș Crăciune, blând și bun,

Te rugăm în cor acum:

Când te duci în Parlament

Să duci daruri, fii atent!

Nu te du doar pentru-a da,

Du-te și pentru-a lua.

 

De dat, dă-le sănătate,

Dă-le minte, bunătate,

Dă-le gândul bun și drept, 

Că e criză-n parlament.

Dă-le lor înțelepciune

Pentru a face legi bune,

Dă-le-un strop de umilință,

Pioșenie și credință,

Dă-le-n suflet omenie

Și învață-i cum să fie

Cu gândul la ăst popor,

Patroți în țara lor!

 

De luat, ia-le trufia,

Aroganța și prostia,

Ia-le, Doamne, ignoranța

Pentru-a ne reda speranța.

Ia-le gândul de mărire

Și de-a lor înavuțire,

Ia-le setea de putere 

Și-obsesia pentru avere.

Ia-le din sânge hoția

Și salvează România!

 

Ruga noastră e făcută

S-omplinești sută la sută.

Dacă nu poți A  LUA,

Moșule, te rog, NU DA !!!

 

Asta-i ruga de Crăciun !

Semnat : POPORUL ROMÂN

Mi-am pus doru’ intr-o valiza

41741384_698203327224935_8770241725722525696_n

MI-AM  PUS  DORU’  INTR-O  VALIZĂ 

 

Autor: Maria Nedelcu

 

Mi-am pus doru’ într-o valiză și-am plecat pe drum străin 
Mi-am legat într-o batistă dragostea,o port la sân …
Noapte e în jur acuma,cerul își poartă norii negri,vineții
Dorul urlă din valiză,vrea să mă întorc din drum…

Câte drumuri presărate,de-ale lacrimilor ploi…
Azi străbat în lung și-n lat,pe cărări străine-n zori ?
Unde noaptea mi-e amară,unde plâng și nu mi-e bine,
Oare când mă vor purta,înapoi la rădăcină …?

Acasă pe glia mea,sfânt pământul românesc,
Unde mă așteaptă codrii seculari,cu ramuri verzi.
Marea cu-ale ei tărâmuri,unde adesea am visat
Unde-i glia mea străbună,miorița cu-al ei viers.

Doina-n suflet să îmi cânte,lângă dragii mei mereu,
Satul unde am crescut,dragoste de Dumnezeu.
Cimitirul cu cei dragi,florile din prispa casei…
Azi vă strig pe toți cu gândul,îmi răspunde doară vântul.

Încă mai colind pe cale,căutând tot ce-am pierdut,
Mă intreb unde-a rămas,casa dragă părintească… 
Horile încinse-n drum,seara când veneam din câmpuri.
Și căldura mâinii dragi,ce ne mângâia pe frunte.

Să mă așez unde-am dorit,ca o pasăre în zbor,
Pe al cerului întins,eu să-mi caut cuibușorul.
Șnurul vieții se subție,să mai stau pe-al vieții val,
Inima își plânge chinul,prin străini îmi alin dorul.

Sufletul se frânge iarăși,noaptea plânge în pridvor,
Dragostea mă cheamă într-una,către țara mea cu dor.
Pe arcușul de vioară,ce mereu m-a fermecat…
Îmi plâng focul ce mă arde,sufletul nemângâiat.

 

 

 

 

 

 

Cat de frumoasa esti…

 

42962297_1076981305800532_7533594639748562944_n

CÂT DE FRUMOASĂ EȘTI…

Autor: Aurelia Oancă

Cât de frumoasă ești, tu, Românie!
Cu chip de Geto-Dacă ne răsfeți
Și cu superba, românească ie,
Ce-a străbătut mai multe mii de vieți.

Cu ochii tăi deschiși spre nemurire
Și cu obrazul de copil curat, 
În zâmbet ai păstrat a ta menire
De om integru, nu de om furat.

Pe cojocel ai pus sfintele râuri
Ce ne străbat ținutul strămoșesc
Și tricolorul este prins în brâuri
La toți ce România o iubesc.

Cât de frumoasă ești tu, Românie!
Cu ochii tăi deschiși spre nemurire
Și cu superba, românească ie,
În zâmbet ai păstrat a ta menire!

 

E zi de sarbatoare

23843172_516637455381524_746098207117011421_n

Autor: Maria Nedelcu 

E zi de mare sărbătoare,
Români uniti-vă-n simțiri 
Oriunde vă aflați în lumea asta mare
Să nu uitati,sunteți români.

Să prindem mâna de la mâna 
Din Alba și din toată țara, 
Să ne unim azi dragi români
Sub steagul libertății,si-n Moldova.

Buciume prin munți încă răsună,-
Și doina mai cântăm,și miorița e acasa.
Lanuri de grâu mai sunt pe glie
Prin verdele din ramuri,mai cântă ciocarlia.

Românca sunt,port ie și mărgele 
Și mândră cânt în limba mamei mele.
Mă prind în hore-n sărbători…
Cu graiul dulce,mă dezmerd.

Sunt fiica României mari 
Și din Moldova lui Stefan eu vin.
Acolo,unde el,însemnele pe steag si-a pus,
La Putna în Moldova noastră sus.

Chiar dacă astăzi sunt departe,
Eu țara niciodată nu mi-o uit. 
Îmi cânt dorul și doina,străinii mă ascult. 
Mi-e sângele albastru,de Ștefan domnul sfânt.

Deșteaptă-te române să ne unim toți intr-un vis
Acasa-i România,acasă avem copii,părinți 
Desteapta-te române,cât poți,amarul să-mai duci? 
Tu,doamne cu puterea-ti,ocrotește-i pe români.

MARIA NEDELCU 

Plai strabun

Hora-Unirii-la-Lipanesti-9.x71918

PLAI STRĂBUN

Autor: Aurelia Oancă

A fost cândva un plai străbun
Cu granițe-n întinsa zare,
Cu un popor și demn, și bun,
Dar și călcat de reci picioare

Ce alta nu voiau decât
Să-i smulgă țării bogăția,
Poporului să-i pună-n gât
Frânghia, talpa, sărăcia.

Trecut-au peste noi dușmani, 
Din răsărit, din sud și-apus, 
Să ne transforme în juncani
Cu biciul și în grai supus.

Din trupul țării au mușcat
Când unii și când alții, 
O lacrimă nu s-a uscat
Venit-au iar înalții,

Puteri ce lumea nu le-ajunge
Vor tot și ne vor iar supuși, 
În lacrima ce-n suflet plânge
Se-nalță zid de nerăpuși.

Ne-au dezbinat, noi ne-am unit, 
Ne-au construit din nou hotare, 
Chiar dacă alții ne-au rănit, 
Noi vrem o „Românie Mare” !

 

La multi ani dragi prieteni !

1-decembrie

La multi ani prieteni dragi  oriunde v-ati afla!

La ceas de centenar  inimile ne bat la unison  ,suntem mai aproape ca nicicand  in  gand si-n simtire,  oriunde  ne-am afla raspanditi  in lume. Este ziua  noastra, a tuturor celor care  simtim  romaneste  prin  limba  ,  cultura,  datini ,  prin prezentul si prin   trecutul nostru . Romania  se afla in  fiecare dintre noi  pentru ca  noi  purtam Romania in suflet !  Prieteni  romani  aflati  in 28  de tari au ales sa sarbatoreasca cu noi  aceasta zi minunata Va transmitem  tuturor  din tot sufletul:

La multi ani dragi frati romani  !  La multi ani  Romania !

In continuare  veti gasi  cateva  daruri  de  suflet oferite cu mult drag de Autorii  nostri colaboratori    . In numele  meu  personal  cat si  in  numele intregii  echipe editoriale si redactionale ”Poezii pentru sufletul meu ”  ,va multumesc din suflet !Ramaneti cu noi  ! 

Mihaela CD 

 

1-decembrie (1)

Cadouri de suflet de la autori   : 

Dati click pe titlul albastru  pentru  a deschide poezia  in pagina individuala 

 

Autor: Aurelia  Oanca

”Dragii mei prieteni,  Doresc sa va trimit o picatura de suflet, tuturor celor care va iubiti tara, asa cum o iubesc si eu. E ziua ei, e ziua noastra, a tot ce este romanesc.”Aurelia Oancă

Dacia … tara mea

Acasa, este tara mea

Plai strabun

 

Autor : Alex  Andru

”Din al ființei trup, îmi trec prin suflet gânduri…” Alex Andru

Motto :„Munții noștri aur poartă,
Noi cerșim din poartă-n poartă.”

Dor

Acrostih ”Romania”

Suta de ani

Dor de tara

‘Dor mereu de dor de țară

Românie-n  glasul tău

Blând îmi murmură, mă cheamă

Ca copil la sânul său” Alex Andru 

 

Autor: Angela Marinescu

”Tu, scump popor român, la ceas de centenar,

Trezește-te! Privește-n trecut și-n viitor.” Angela Marinescu 

Tu scump popor roman

 

Autor: Maria  Nedelcu

La mulți ani români din orice colț de țară și de lume
Încingeți a unirii horă,prindeți-vă strâns de mână. ” Maria Nedelcu 

Mama, Romanie Mare

E zi de sarbatoare

 

Autor: Mihaela  CD

”Romanul  cel  cinstit  si harnic  sfinteste   orice   glie

In orice orasel  unde-s romani ,exist- o mica Romanie ! ”Mihaela CD

Diaspora    vibreaza   

Suflet de emigrant

”Dus-am cu noi in pribegie

A nostra limba  si  un port

Acestea ne sunt pe vecie

Al  sufletului drag  confort!”  Mihaela CD 

 

tricolor

 

 

 

 

Dor de tara

 

Folclor-romanesc-simleu

Autor: Alex Andru

Dor îmi e de tine țară

Că străin m-am dus în mâine

M-au uitat vecinii, iară

Din străini nu văd o pâine

 

Mi-a înghețat cuvântul gura

Să nu pot să râd de bine

S-a strâmbat și uitătura

Că nu pot să fiu cu tine

 

Țară, țară, dor de țară

E cuvântul tău icoană

Ce o rog în orice seară

Scoate-mă din frig și iarnă

 

Că pământ e lung și lat

Te-am lăsat și dus am fost

Ce am vrut am căpătat

Și mă-ntreb dacă e rost

 

Să trudesc cu dor și sete

Zilele să-mi fie post

Nopțile să-mi fie pete

Fără nici un adăpost

 

Dor mereu de dor de țară

Românie-n  glasul tău

Blând îmi murmură, mă cheamă

Ca copil la sânul său

 

Va veni o zi desigur

Când  de iarnă voi scăpa

Primăvara va fi sigur

Un sărut pe glia ta

 

30 nov 2018

 

Acasa, este tara mea

15219476_679756395523027_5799671528649195816_n

 

ACASĂ, ESTE ȚARA MEA

Autor : Aurelia Oancă

Cunosc un loc numit „Acasă”,
La el revin cu dor în suflet, 
Și când durerea mă apasă, 
Acolo e al meu răsuflet.

Oriunde-aș fi, la el revin,
Putere să adun și viață,
Ca drumul meu să fie lin,
Și tu copile, asta-nvață !

Acasă, este țara mea,
Cu munți, cu ape și câmpii,
Și este tot ce vom avea
Și vor avea ai noștri fii.

Deși sunt mulți cei care spun, 
Că țara lor este oriunde,
La orice legi ei se supun
Și pentru „Bine”, o pot vinde.

Dar de-i căta în al lor dor,
Ascuns și îngropat prea bine,
Vei reuși să scoți fior,
Cu-o doină ce de-acasă vine.

În lacrima ce va cădea,
Fierbinte pe al său obraz, 
Mult dor de casă vei vedea, 
Și-un munte mare de necaz.

De-aceea dar, revin și spun, 
Nimic nu este ca „Acasă”,
Nimic nu poate fi mai bun,
Atunci când dorul te apasă.

Acasă, este țara ta, 
E țara mea și-a tuturora, 
Și niciodată nu uita,
E scumpă precum aurora.

Nu o trăda, n-o părăsi,
Ea pâine-ți dă și libertate,
Oriunde mergi nu vei găsi,
Mai multă dragoste de frate !

ACASĂ, ESTE ȚARA MEA ! 

Dacia … tara mea

24129868_865731553592176_6228011014202508654_n

DACIA… ȚARA MEA

Autor : Aurelia Oancă

Mi-e dragă țara pân`la lacrimi,
Mi-e drag și sfânt poporul meu, 
Cel obidit de grele patimi
Și pumnu-n gură pus mereu.

Suntem săraci în astă țară
Bogată și cu codrii verzi,
Pe care unii o doboară
Și ne transformă în cirezi,

De vite obidite-n casa
Ce ne-am zidit-o din amar
În care-am așezat și masa
Ce pentru noi e sfânt altar.

Treziți-vă ! Români din țară.
Treziți-vă ! Și fruntea sus.
Nu suntem lumii de ocară, 
Suntem copii de dac apus.

O țară cu întinse plaiuri
Am fost cândva pe-acest pământ, 
Venit-au oști pe frunți cu lauri, 
Să ne dărâme, pleavă-n vânt.

Dar au venit și au plecat, 
Noi am rămas pe glia noastră, 
S-o apărăm că nu-i păcat
E-a noastră pe planet-albastră !

 

Mama, Romanie Mare

Autor: Maria Nedelcu 

47016275_739408836437717_6363727874251292672_n

MAMĂ,ROMÂNIE MARE 

Bat clopote în depărtare,vestesc reîntregirea,
A neamului român,pe veci UNIREA,1 Decembrie e ziua.
O singură țară,ROMÂNIA și mamă a toți românii,
Dinspre Abrud,încă se simte a Iancului chemare,vie.

La Alba vin cu mic,cu mare,în suflete purtând cu toți
Aceeași unica dorință sfântă,unirea să înfăptuiască. 
De la Alba,la Avrig,de-a României drag,să-înfăptuiască,
Hotare sigure și pace,a noastră țară să-înflorească.

S-au reunit la Blaj,provinciile toate,ca să semneze azi,
Unirea Moldovei cu Țara românească pe vecie.
Acolo s-a născut a noastră,mamă țară-România 
Cu viersuri dulci,cu oameni bravi și vorbe de iubire.

La mulți ani români din orice colț de țară și de lume
Încingeți a unirii horă,prindeți-vă strâns de mână. 
Sângele în vene fierbe,vorbim toți același glas,
Moldovă tu ești altoi,pentru o mare Românie.

Unirea tuturor,sub același steag străbun,e tricolorul,
Ce-a fluturat mereu cu stoinicie, din veacurile adânci…
Un singur ideal avem în cuget,unirea tuturor,
De la Bălți și de pe Prut,glas de frați se-aud strigând.

Dumnezeu,bate la uși și ne-întreabă azi pe toți,
Ce-am făcut cu libertatea,moștenită din străbuni?
Tu române,ai dus greul,peste umerii tăcuți…
Azi deșteaptă-te române,că vei deveni supus.

Tu popor înalță capul,cine ai vrea să te trezească 
Din această amorțire,de-aia au luptat străbunii?
Oare azi nu vă mai pasă,viața pentru țară-au dat,
Să trăim în libertate,nu cu jugul pe grumaz…

MARIA NEDELCU 
29 Noiembrie 2018.

Suta de ani

cent-meu-2-1024x612

 

Autor: Alex Andru 

 

Acolo unde printre atâția alții frați, era Vechiul Regat
Se stăruia să dea poporului a sa știută demnitate
In sufletul de bravi bărbați, ce au trudit și s-au rugat
Că una singură e România Mare, ca locul unde fratele e frate
Și mai presus de legi politice și dușmănoase ce au tăiat hotare

Cu Țara-Mamă se dorea Unirea Mare, pecetluită-n fapte

De Basarabia, de Bucovina, de Transilvania și tot a sieși
Frați din Banat, frați din Crișana, cu Maramureșul, cu toți
Să fie ce au fost de mii de ani, alături, cu binele și rău, aceiași
Pământului ce i-a născut și îngropat prin vii și morți
Acum, când Alba Iulia din clopotele sfințite, fior trimite
Rememorând suta de ani ce a trecut, voi frați români
Ce n-ați plecat și voi cei truditori, cu dor în suflet și în minte
Icoana Maicii Domnului să sărutați și cu firescul gest de mâini
O cruce faceți și vă rugați, ca tot românul, care smerit nu uită
 Că România Mare va trebui din nou să fie ce a fost
Și piedicilor și vrăjmașilor, o cale să le facă, scurtă
Ca să un se înstrăineze iară glia și neamul fără rost… 

Tu scump popor roman

unire-si-prietenie_5e820643cefb32

 Autor:  Angela Marinescu

 

Poporului român, la ceas de centenar

 

Tu, scump popor român, la ceas de centenar,

Trezește-te! Privește-n trecut și-n viitor.

Ridică-te și schimbă prezentul ordinar

De care-i e rușine acestui brav popor.

 

Tu, scump popor român, ce-ai făurit o țară

Unind între hotare trei inimi de români,

Ridică-te! Privește și nu lăsa să piară

Valorile, purtate prin veacuri, de străbuni.

 

Tu, scump popor român, ce ni l-ai dat pe Cuza

Și pe atâția alții mânați de-al țării dor

Nu vezi? N-auzi? Nu suferi simțind cumplit acuza

De-a fi lăsat hoția să sece-acest popor?

 

Tu, scump popor român, revino-ți în simțire!

Prostia nu-i virtute, minciuna nu-i altar,

Nu construiești o țară prin furt și nesimțire,

Și nu calci în picioare nici steag, nici ideal.

 

Tu, scump popor român, aflat în amorțire,

Ridică-te din somnul în care ai căzut!

Bucăți din tine pleacă, plângând, în pribegire,

Smulse din trupul țării în care s-au născut.

 

Tu, scump popor român, urmează-ți calea dreaptă

Și nu te-ntoarce-n timp, istoria s-o repeți

Adu-ți copiii-acasă și ce-ai stricat, îndreaptă

Și din greșeli, încearcă, popor român, să-nveți !

 

Tu, scump popor român, la ceas de centenar

Privește, cumpănește și vezi ce-ai devenit.

Transform-acum prezentul acesta ordinar

În viitor frumos, poporul meu iubit !

 

 

Acrostih ”Romania”

roman

Autor:  Alex Andru 

Rătăcitor de mergi prin colburile și coclaurile lumii
O stea veghează drumul tău abrupt și solitar
Mai luminoasă este, vie și mai aproape inimii
Aici , de unde veșnicia, nu știe de hotar
N-ai să te rătăcești, n-ai cum ,ca să te pierzi
Iubită e de toți ce s-au născut sub mângâierea sa
Aici și nu în ceruri este steaua, ce-i România ta !

Dor

poporul-roman

 

Autor: Alex Andru

 

Nu-i nicăieri în lume mai mângâios cuvânt decâtul, Dor

El nu se-aude orișiunde, și nu se știe pe de rost

E doar acolo unde, pământul,  poartă casei sfânt pridvor

Și iarba te  primește, curat, cum tu născut ai fost,

Iar sufletul tău știe, simte, aici singurul său loc,

Pe unde ape spală aur, truditelor zile nevoi

Și sânt păduri, ce holde străjuiesc până în vară, când se coc,

Păsări măiastre și carpatinii cerbi, turme de oi,

De unde Primăvara, din fluiere, ciobanilor, cu doinele le cântă

Numai acolo e cuvântul nepereche, Dor

Când  pribegind străinelor meleaguri a ta menire  sfântă,

Ferită lumii inima-ti, tresaltă și vie, e poartă a sublimului fior

 

 

Diaspora    vibreaza   

     

iubesc-din-toata-inima-drapelul-tricolor-si-romania

 

Autor: Mihaela CD 

 

Diaspora romana  acum  vibreaza , clocoteste

Festin in cinstea centenarului unirii  pregateste

Ca impreuna   frati romani  din  lumea-ntreaga

Ziua de-ntai  Decembrie  cu  veselie  o serbeaza  

 

Aflati  in  orice asezare  de   pe   acest   pamant

Romanii  au unirea -n simtire, in fapta si in gand

Si se -ntalnesc  cu insufletire   la marea  celebrare

Iar cantul  lor frenetic rasuna pana departe-n zare

 

De sunt  veniti  de dincolo  sau  dincoace  de Prut

Diaspora   romana  facuta-i   toata  din acelasi lut

Cu drag  si cu  mandrie  imbraca  portul romanesc

La   ceas  de  sarbatoare   atunci  cand  se gasesc

  

 Oriunde-n  departare  romanul   nostru  s-ar fi dus  

Adanc  infipt  in  suflet  el   poarta   un dor  nespus

Il stie numai  vantul  ce i-a purtat  oftatul si  suspinul

Ca nu i-a fost usor sa emigreze dar si-a urmat destinul

 

El n-a plecat pribeag  din tara lui  pentru ca-i tradator

Nu-i vinovat  decat  c-a vrut copiilor  sa faca un viitor

Romanul  cel  cinstit  si harnic  sfinteste   orice   glie

In orice orasel  unde-s romani ,exist- o mica Romanie ! 

 

Romanu’ aflat  in   tari  straine   gateste  romaneste

Cu  copilasi-n  casa  lui   limba   romana    vorbeste

Prieteni  dragi  isi  face  tot   dintre  ai  sai  romani

Prezent este la slujbe , pastreaza datini din strabuni   

 

Tinandu-se de mana romanii din  diaspora se ajuta

Tot  impreuna  fac romanii  nostri si botez si nunta

De-i bucurie  ori  tristete  mare, romanii  se  aduna

De plang ori  canta si danseaza, sunt  tot  impreuna !

 

Indiferent  in  care colt de lume  romanul  a ajuns

De unde a plecat nu uita ,de amintiri este patruns

Din dor imens si din iubire  de limba , neam si tara

In diaspora  romana  multe asociatii  se formara

 

Avem  si restaurante romanesti si multe  magazine

Gustul  de-acasa   il gasesti intr-ale lor   vitrine

Avem  ziare romanesti , avem artisti si televiziuni

Te informezi si poti s- alegi ca ai destule optiuni

 

Avem  de toate romanesti, dansuri si  festivaluri

Spectacole cu dragi artisti , revelioane ,   baluri

Biserici  romanesti , credinta  sa ne tina  treaza

De sarbatoare  azi  ne pregatim , Diaspora Vibreaza!

 

 

Suflet de emigrant

COLAC

Autor : Mihaela CD 

 

Migrat-am catre tari straine ,

Asemeni  pasarilor  calatoare

Cu gandul ca ne-o fi mai bine ,

Ca s-avem  viata- nfloritoare

 

Venit-am  toti cu  frenezie  ,

 Sa cautam  taramuri bune

Si n-am crezut ca in suspine

Dorul  are sa ne  sugrume

 

Lasatu-ne-am cu dor parintii

In pragul casei  parintesti

Si n-am stiut  ca ,cu argintii

Mormintele  ai sa platesti  

 

Plecat-am  inspre  lumea mare

Cu fratii  nu ne-am mai vazut

Pierduta-n  posta  o scrisoare

Vama  a  departarilor   tribut

 

Dus-am cu noi in pribegie

A nostra limba  si  un port

Acestea ne sunt pe vecie

Al  sufletului drag  confort!