Casa Romanței din Târgoviște, unică în lume!
Rareori ne este dat să avem ocazia și bucuria să pătrundem de la distantă într-o casă unică a sufletului românesc, de aceasta dată răspunzând invitației de a pătrunde chiar în CASA ROMANȚEI din Târgoviște.
Pentru început să facem un scurt periplu prin istoria romanței.
Romanța românească a apărut în secolul al XIX-lea și a devenit foarte populară în perioada interbelică. Romanța românească ocupă un loc important în patrimoniul cultural românesc. Aceasta este o formă de muzică tradițională și poezie lirică, caracterizată prin melodie și versuri sentimentale, romantice sau triste. Ea reprezintă o îmbinare a influențelor muzicii populare românești cu cele ale muzicii europene, în special ale operei și muzicii de salon. Această formă de expresie artistică a fost promovată și dezvoltată de numeroși compozitori și interpreți români de renume, cum ar fi George Enescu, Maria Tănase, Grigore Leșe și mulți alții.
Romanțele românești sunt apreciate pentru frumusețea melodiilor lor, dar și pentru versurile lor pline de emoție și sensibilitate. Romanța românească a devenit parte integrantă a tradiției muzicale și culturale românești. Ea este prezentă în repertoriul artiștilor de muzică populară și ușoară, dar și în interpretările muzicienilor de muzică clasică. De asemenea, romanțele românești sunt adesea interpretate în spectacole de teatru sau evenimente culturale. Prin intermediul romanțelor românești, se transmite și se păstrează emoția și trăirile profunde ale poporului român. Aceasta face ca această formă de artă să fie considerată o comoară a patrimoniului cultural românesc, contribuind la identitatea și diversitatea culturală a țării. Astfel, importanța romanței românești în patrimoniul cultural românesc constă în faptul că ea reprezintă o expresie artistică deosebită, care reflectă tradițiile și emoțiile poporului român, contribuind la promovarea și păstrarea valorilor culturale ale acestei țări.
„Din sânul maicii mele” face parte din patrimoniul muzical românesc și reprezintă o piesă emblematică în cultura și tradiția muzicală a țării. Este adesea interpretată la evenimente culturale, concerte sau spectacole de teatru, aducând emoție și bucurie celor care o ascultă. Această romanță este un exemplu frumos al bogăției și diversității muzicale românești, contribuind la promovarea și păstrarea valorilor culturale ale țării.Din muzica acestei romanțe s-a inspirat Andrei Mureșanu în anul 1848 și a fost adoptat oficial în anul 1990.Deci, imnul național, este inspirat 90% din romanța DIN SÂNUL MAICII MELE, muzica Anton Pan( pe versurile poetului târgoviștean Grigore Alexandrescu); 16 ani mai târziu de la apariția acestei romanțe , Andrei Mureșanu scrie DEȘTEAPTĂ-te romane!
Pentru a marca împlinirea a 50 de ani ai festivalului Național „Crizantema de Aur”, inițiatorii Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței”, neobosiții oameni de cultură Alina Mavrodin Vasiliu și Teodor Vasiliu au depus un efort dus uneori la limită pentru a inaugura un spațiu muzeal unic în România și în lume: CASA ROMANȚEI.
Festivalul național de romanțe „Crizantema de Aur” este un eveniment muzical ce are loc an de an în Târgoviște. Evenimentul este organizat de către Primăria Municipiului Târgoviște, Consiliul Local al Municipiului Târgoviște, Consiliul Județean Dâmbovița, Centrul Județean de Cultură Dâmbovița și Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște, în colaborare cu Centrul Cultural pentru UNESCO ”Cetatea Romanței“ Târgoviște.
”Deloc întâmplător, la Târgoviște, Romanța românească se simte la ea acasă pe scena Festivalului Național „Crizantema de aur”. Istoria emoționantă a acestui mare eveniment muzical național m-a inspirat să inițiez realizarea Casei Romanței – spațiu muzeal unic în România. Clădirea în care vă puteți întâlni cu Romanța și slujitorii ei este cea în care a fost semnat actul de naștere al Festivalului Național „Crizantema de aur” în anul de grație 1968, pe Bulevardul Regele Carol I, nr. 3. Casa Romanței este onorată de patronajul Federației Europene a Asociațiilor, Centrelor și Cluburilor UNESCO. Mulțumesc Consiliului Județean Dâmbovița pentru atribuirea clădirii și tuturor celor care m-au spijinit în realizarea acestui proiect unic în România.”
dr. Teodor Vasiliu
”Personal, în calitate de director artistic al festivalului, dar și de director al Centrului Cultural pentru UNESCO „Cetatea Romanței” Târgoviște, mulțumesc Bunului Dumnezeu și ajutorului Maicii Domnului pentru că, fără ocrotire divină, vă mărturisesc, cu mâna pe inimă, nu am fi putut realiza obiectivele artistice ale acestei ediții jubiliare între care strălucește Casa Romanței – un spațiu muzeal unic în România și în lume pe care cu toții va trebui să îl prețuim și să îl îmbogățim pe măsura istoriei fabuloase a Romanței și a Festivalului „Crizantema de Aur”, slujite cu multă dăruire de Teodor Vasiliu, inițiatorul Casei Romanței și autorul monografiei „Istoria Crizantemei de Aur”.
Alina Mavrodin Vasiliu Director artistic al Festivalului Național „Crizantema de Aur”
„Mă simt extrem de fericit că voi, târgoviştenii, aţi luat frumoasa iniţiativă de a urca romanţa pe podiumul ce i se cuvine“ – Victor Eftimiu, academician
„Romanţa se revendică din doină, această comoară eternă a folclorului nostru“ – Ioana Radu, artist al poporului
„Cred că la începutul începutului, în muzica românească, a fost romanţa. Căci ce este doina? O splendidă romanţă!“ – Mia Braia, artist emerit
„Crizantema de aur va trăi veşnic dacă vom şti să atragem la organizarea ei oameni de cultură, profesionişti“ – Florentina Stamari, realizator TVR
„Prin ineditul şi originalitatea sa, Festivalul a suscitat un interes viu în toată ţara“ – Ludovic Paceag, compozitor şi folclorist
„Simt în romanţă ceva din profunda sensibilitate a doinei străvechi“ – Lizeta Chirculescu, artist liric „ROMANŢA trebuie respectată pentru că poartă însemnul de nobleţe al melodiei într-o lume care pare a se îndepărta de aceasta“ – Laurenţiu Profeta, compozitor
„Romanţa e a noastră, a românilor, este o oază de linişte şi reculegere, un gând trimis departe şi în adânc, în noi înşine“ – Emil Gavriş, compozitor şi interpret de romanţe
„Romanţa s-a născut din spiritualitatea profund originală a poporului român şi reflectă caracterul său“ – Octav Enigărescu, artist emerit
„Romanţa este o şcoală a sensibilităţii, a unei autentice sensibilităţi româneşti“ – Petre Codreanu, muzicolog
„Locul de renaştere al romanţei este întotdeauna Târgoviştea… Şi locul ei de acasă este tot aici“ – Eusebiu Ştefănescu, actor
„Romanţa trebuie privită cu dragoste sinceră, pentru că este un gen nemuritor şi răspunde unor cerinţe fireşti de solitudine a omului într-o lume aflată în continuă prefacere şi tumult“ – Florentin Delmar, compozitor
„Departe de a fi un gen istovit, romanţa continuă să îmbrace aspecte contemporane, încât se poate urmări o linie evolutivă în neîntreruptă schimbare, modificare, adaptare, de la cântecele de lume ale lui Anton Pann – romanţe şi ele în mare parte – la Ion Vasilescu“ – George Sbârcea, compozitor şi muzicolog
„Crizantema de aur, festivalul romanţei, adică al cântecului nemachiat ce gândeşte şi-şi potoleşte dorurile la un izvor limpede“ – Ion Vasiliu, scriitor şi publicist
„Romanţa este, poate, necesitatea orăşeanului de a doini. Şi o doină ascunde o amintire, o dorinţă, o speranţă cuibărită adânc în suflet…“ – Dorel Oprea, profesor de muzică
„Crizantema de aur este o manifestare de artă profund educativă, cu atât mai mult cu cât romanţa este atât de românească“ – Prof.dr. Mihai Florea
„Acest festival ar merita mai multă recunoaştere şi atenţie pe plan naţional, pentru că este o mină de aur ce trebuie exploatată“ – Dan Ardelean, dirijor
„Festivalul Crizantema de aur este în viaţa artistică a ţării o prezenţă cu totul deosebită, are o certă personalitate, sunt impresionată“ – Magda Ianculescu, artistă emerită
„Romanţa, pe care Crizantema de aur o aduce în faţa noastră în fiecare toamnă, la ceasul copacilor despletiţi, fie lăutărească, fie populară, fie cultă, reprezintă o părticică din cultura română“ – David Ohanesian, artist emerit
„Crizantema de aur este, fără rezerve, o realizare demnă de toată lauda, este cert originală prin unicitatea ei, o aplecare sfioasă asupra unui cântec de esenţă pur românească“ – Elly Roman, compozitor
„Romanţa pe care târgoviştenii au resuscitat-o în plină vraişte componistică de import nu şi-a îngăduit niciodată vulgarităţi, ea rămânând cântecul încheiat decent la toţi nasturii vorbelor“ – Ion Vasiliu, scriitor şi publicist
„Lumea romanţei semnifică glorificarea muzicii autentice, în care melodia fermecătoare şi poetica de o delicată muzicalitate se îmbină armonios, generând o ambianţă nostalgică, evocatoare, emoţionantă“ – Doru Popovici, compozitor
„Am convingerea că romanţa, căreia m-am dăruit cu toată fiinţa mea, nu va muri niciodată, iar noi, slujitorii ei vremelnici, nu vom obosi să o onorăm“ – Paraschiv Oprea, dirijor şi compozitor „Crizantema de aur va trăi cât lumea, pentru că romanţa aparţine fiecăruia dintre noi. În cele trei minute de romanţă, cânţi o viaţă cu tot ce are ea bun şi rău, zâmbet şi lacrimă“ – Margareta Ivănuş, artist emerit
„Festivalul Crizantema de aur este prea frumos ca să nu dăinuiască. El a dat un nou impuls romanţei. Poate că este cel mai emoţionant festival românesc“ – Gică Petrescu, artist emerit „Târgoviştea este şi trebuie să rămână capitala romanţei româneşti, acest cântec de suflet al poporului român“ – Teodor Vasiliu, jurnalist
„În peisajul trepidant al vieţii cotidiene, cântecul liric şi romanţa – acest gen atât de specific muzicii româneşti – rămân parcă balsamul romantic veşnic amintirilor de dragoste, de tinereţe al omului contemporan“ – Viorel Cosma, muzicolor, critic muzical
„Dacă n-ar fi existat, romanţa ar fi trebuit inventată, şi nicăieri altunde decât aici, la Târgovişte, căci parfumul altui veac revarsă către noi acorduri de cântece lăutăreşti de prin mahalale şi de pe la hanuri“ – Revista „Doina“, noiembrie 1995
„Salut cu mare bucurie sărbătoarea unui patrimoniu de mare preţ al muzicii româneşti şi regret că n-am să pot participa la aniversarea a 50 de ani“ – Henry Mălineanu, compozitor
„Romanţa şi-a dobândit un loc distinct în muzica românească şi-n conştiinţa artistică a publicului!“ – Vasile Donose, muzicolog
„Romanţa românească este cântecul de suflet al poporului român“ – Ştefan Cigu, dirijor şi violonist
„Pentru mine, anul calendaristic începe şi se sfârşeşte aici, la Târgovişte. Îmi număr anii odată cu ediţiile Crizantemei de aur“ – Florin Georgescu, artist liric
„Crizantema de aur este deja un patrimoniu care ne aparţine… Ce ar fi toamna fără Crizantema de aur?“ – George Obrocea, directorul festivalurilor Maria Tănase şi Ioana Radu
„Romanţa de azi păstrează linia tradiţională a romanţei de ieri, evident cu îmbunătăţirile şi contribuţiile de creaţie de rigoare, moderne, care cred că sunt inerente“ – Voicu Enăchescu, dirijorul Corului „Preludiu“
„Romanţa a creat un univers al nobleţei, al duioşiei, al stării de vis, contribuind din plin la îmbogăţirea spirituală a creaţiei româneşti“ – Ludovic Spiess, artist liric
„Romanţa este cântecul sufletului românesc! Am pătruns cu sfială în această minunată poveste a cântecului pur românesc numit: ROMANŢA!“ – Lucian Vlădescu, dirijor şi compozitor
„Pentru mine, romanţa înseamnă trăire. Trăire în dragoste, în suferinţă, în frumuseţe“ – Matilda Pascal Cojocăriţa, interpretă de romanţe
„Romanţa este un gen muzical atât de drag sufletului românului, unul liric prin excelenţă, cu care se cumulează toate sentimentele şi amintirile frumoase“ – Niculina Merceanu, realizator TVR „Romanţa este un bun autentic românesc. Romanţa este cântecul românesc, după cum şansoneta este cântecul franţuzesc, iar canţoneta – fala italienilor“ – Dan Mizrahy, compozitoir
„O, romanţă! Cântec poezie al intelectualului român din perioada interbelică… Cântec destăinuire… Cântec murmurat în ceasuri târzii, încărcate de amintiri şi nostalgii… Cine se poate ruşina de trecutul tău boieresc, ori nu te ştie, ori nu te cunoaşte, ori nu te merită“ – Tudor Gheorghe, actor
„Romanţa românească este unică. Ea poartă în versurile şi acordurile sale sensibilităţile şi trăirile adevărate ale sufletului românesc“ – Bianca Ionescu, artist liric
„Crizantema de aur a rămas unul dintre puţinele festivaluri de suflet ale muzicii româneşti. Romanţa este reprezentativă pentru suflet, dar şi pentru muzica românească“ – Titel Popovici, compozitor
„Ce e romanţa? E, desigur, melodie, melodie izvorâtă din doina şi baladele noastre străbune. Este apoi poezie, poezie de dragoste, dar şi pastel, cu versuri generoase şi… muzicale. Dar, mai presus de toate, este trăire, expresie a sufletului, acel sentiment numit DOR, cuvânt de negăsit în alte graiuri ale lumii“ – Felicia Filip, artist liric
„Festivalul Crizantema de aur de la Târgovişte este o mare manifestare a culturii româneşti, unică pentru acest gen muzical, dezvoltat cu influenţe din folclor, dar şi din muzica cultă“ – Cornel Panţir, violonist
„Romanţa este o chemare a sufletului, un oftat de dor, care nu poate să dispară şi cel care a ascultat-o măcar o singură dată, nu mai poate trăi fără ea“ – Petre Neamţu, dirijor
„Romanţa, gen muzical pur românesc, ridicat la acelaşi rang cu şansoneta, liedul sau canţoneta, mai presus chiar decât acestea, pentru că numai romanţa poartă în ea DORUL, nemaiîntâlnit pe alte meleaguri“ – Daniela Vlădescu, artist liric
„ROMANŢA este dragostea prin cântec la orice vârstă, din fragedă copilărie şi până la senectute, a oricărui om care nu trece întâmplător prin viaţă. Numai cel ce nu iubeşte viaţa, nu iubeşte romanţa“ – Gheorghe Turda, interpret de romanţe
„Romanţa românească, acest cântec dedicat poeziei, de o rară gingăşie, este un gen muzical binecuvântat de Dumnezeu tocmai pentru că şi-a purtat cu smerenie coroana de regină într-o lume debusolată artistic, care pare să-şi fi pierdut raţiunea culturală, morală, estetică şi naţională“ – Alina Mavrodin Vasiliu, interpretă de romanţe
„Festivalul Crizantema de aur, ajuns la vârsta maturităţii depline, ar fi mai sărac cu o lacrimă şi mai bogat cu un cânt, dacă am reuşi să aducem acest gen muzical în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO al Umanităţii“ – Daniela Popescu, expert CNR UNESCO, preşedintele Federaţiei Europene a Asociaţiilor şi Centrelor pentru UNESCO (FEACU)
„Sunt foarte încântat să fiu la Târgovişte, alături Crizantema de aur şi de romanţă, să mă bucur de acest gen muzical de patrimoniu“ – George Christophides, preşedintele de onoare al Federaţiei Mondiale a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor pentru UNESCO
***
”Pentru mine, pentru soțul meu Teodor Vasiliu și pentru familia mea, Festivalul «Crizantema de Aur» este o parte a sufletului nostru. Este oaza noastră de poezie, de melodie, de gingășie, pe care o iubesc și o respectă toți aceia care slujesc romanța românească. Într-o lume artistică debusolată, care-și uită adesea menirea estetică, Festivalul Național «Crizantema de Aur» de la Târgoviște oferă în fiecare an, inclusiv prin pilda longevității sale, noi repere de armonie, poezie, tandrețe și noblețe, asociate inspirat cu numele unei flori pe cât de suave, pe atât de rezistente la intemperiile vremii și ale vremurilor. La mulți ani, Crizantema de Aur!”Alina MAVRODIN
Festivalului Național de Romanțe „Crizantema de aur”, ed. a 56-a, Târgoviște, 2023
Concurenții admiși la Concursul de Interpretare al Festivalului Național de Romanțe „Crizantema de aur”, ed. a 56-a, Târgoviște, 2023
Rezultatele Preselecției Naționale pentru Concursul de Interpretare
al Festivalului Național de Romanțe „Crizantema de aur”, ed. a 56-a, 2023
În perioada 20 mai – 30 iunie 2023, s-au desfășurat Preselecțiile Regionale pentru Concursul de Interpretare al Festivalului Național „Crizantema de Aur”, ediția a 56-a, 2023, în urma cărora au fost promovați pentru etapa finală următorii concurenți (în ordine alfabetică):
| Nr. crt. | Nume și prenume concurent | Localitate |
| 1 | Băndoiu Beatrice Maria | Scoarța, jud. Gorj |
| 2 | Bourceanu Mădălina | Brașov |
| 3 | Bucă Andrei Nicolae | Brașov |
| 4 | Cebotari Ana | București |
| 5 | Chira Alexandra | Salonta, jud. Bihor |
| 6 | Ciobotaru Ionuț | Iași |
| 7 | Cojocaru Adrian | Lăstun, jud. Tulcea |
| 8 | Deliu Lucia | Piatra Neamț, jud. Neamț |
| 9 | Fodor Cristian | Deva, jud. Hunedoara |
| 10 | Marin Diana | Târgu Mureș, jud. Mureș |
| 11 | Mihăescu Bianca Bettina | Giroc, jud. Timiș |
| 12 | Mirică Mardare Ionela | Piatra Neamț, jud. Neamț |
| 13 | Nuță Ana | Craiova, jud. Dolj |
| 14 | Răceală Veronica | Constanța |
| 15 | Roșca Veronica | Chișinău, Rep. Moldova |
| 16 | Vlad Bianca | Teișani, jud. Prahova |
Concurenții admiși la Concursul de Creație al Festivalului Național de Romanțe „Crizantema de aur”, ed. a 56-a, Târgoviște, 2023
al Festivalului Național de Romanțe „Crizantema de aur”, ed. a 56-a, 2023
Miercuri, 28 iunie 2023, ora 16:00, s-a desfășurat Preselecția Națională Online pentru Concursul de Creație din cadrul Festivalului Național de Interpretare și Creație a Romanței CRIZANTEMA DE AUR, ediția
a 56-a, 2023.
Juriul de specialitate a admis 10 romanțe pentru a intra în etapa finală a Concursului de Creație. Le prezentăm în ordinea alfabetică a numelor compozitorilor admiși în etapa finală:
- Adrian Beldiman, Chișinău, Rep. Moldova, „Printre amintiri”, versuri Viorel Ploieșteanu
- Ionel Bratu-Voicescu, București, „Așa e scris”, versuri Camelia Florescu
- Gheorghița Burcea, București, „De-mi vii în vis”, versuri Gh. Burcea
- Adrian Burhală, Târgoviște, „Parfumul florilor de mai”, versuri Mariana Eftimie Kabbout
- Dumitru Caulea, Cernăuți, Ucraina, „Aș vrea”, versuri Radu Gyr
- Luminița Demianic, Cernăuți, Ucraina, „Lacrima”, versuri Camelia Florescu
- Horia Făgărășanu, Timișoara, „Romanța târzie”, versuri, Mirela Butacu
- Vasile Jercan, București, „Pagini dintr-o carte”, versuri Camelia Florescu
- Dumitru Jijie, Vaslui, „Romanța inimii”, versuri Carmen Aldea Vlad
- Petre-Marcel Vârlan, Brașov, „Tu și eu, același dor”, versuri Petre Marcel Vârlan
Iata care sunt titlurile romanțelor finaliste la care a semnat versurile colega noastră CAMELIA FLORESCU
Ionel Bratu-Voicescu, București, „Așa e scris”, versuri Camelia Florescu,va fi interpretata de soprana Elena Dincă Velica
Luminița Demianic, Cernăuți, Ucraina, „Lacrima”, versuri Camelia Florescu,va fi interpretata de Georgeta Plută
Vasile Jercan, București, „Pagini dintr-o carte”, versuri Camelia Florescu,va fi intepretata de solista Cristina Beldean Moșuțan
Mult succes tuturor concurenților!
Mai citește:
Cum pot să mă înscriu în clubul GOLD al revistei tipărite PPSM?
Cum pot publica si eu in revista?
INVITAȚIE la GALA ARTELOR EDIȚIA a 4-a/2023
Clubul GOLD al revistei tipărite
Cumparaturi in format electronic: eBook
Abonament PENTRU CITITORI revista TIPARITA
Abonament 4 numere/an. A câștigat PREMIUL LIGII SCRIITORILOR DIN ROMANIA -” PUBLICATIA LITERARA A ANULUI 2023 ” Revista de colecție de o calitate excepțională, integral color, care cuprinde literatura, arta, interviuri, articole si evenimente culturale. Aboneaza-te si colecționează fiecare număr al revistei tipărite timp de un an pentru numai 100 dolari canadieni.
100,00 CAD
Doneaza din suflet pentru sufletul tau!
Vino alături de noi! Arata ca iti pasa! Sustine munca si seriozitatea de 5 ani a revistei noastre prin donația ta de azi! Nicio suma nu este prea mica sau prea mare! Prin donatia ta de azi ne vei ajuta sa continuam sa oferim bucurii pentru suflet romanilor din lumea intreaga! Sterge cifra 1 si scrie in locul ei suma pe care doresti sa o donezi! Iti multumim anticipat!
1,00 EUR
REVISTA de colecție TIPĂRITĂ NR 12 POEZII PENTRU SUFLETUL MEU
Cumpără numărul 12 al revistei de colecție Poezii pentru sufletul meu, cu numai 25 CAD .De o calitate excepțională imprimata color revista de colecție Poezii pentru sufletul meu este o revista trimestriala de literatura, arta și cultura ce iți aduce frumosul în suflet.
25,00 CAD
REVISTA de colecție TIPĂRITĂ NR 11 POEZII PENTRU SUFLETUL MEU
Cumpără numărul 11 al revistei de colecție Poezii pentru sufletul meu, cu numai 25 CAD .De o calitate excepțională imprimata color revista de colecție Poezii pentru sufletul meu este o revista trimestriala de literatura, arta și cultura ce iți aduce frumosul în suflet.
25,00 CAD
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Poezii pentru sufletul meu 