Autor: Teodora Dumitru
Sărută-mi ochii care-au plâns ,
De dor și de durere ,
Și ține-mă în brațe , strâns,
Și alintă-mă-n tăcere !
Sărută-mi mâna ce-a trudit ,
Trecând prin anii vieții,
Și lasă-mă să te alint ,
Ca-n anii tinereții !
Sărută-mi tâmpla-n care eu ,
Am strâns ninsori de-o viață ,
Și strange-mă la pieptul tău,
Un pic și mă răsfață !
Sărută-mi cuta de pe frunte ,
Ce-a strâns atâtea gânduri ,
Și lasă-ți inima să-asculte ,
Ce scriu eu printre
rânduri !
Sărută-mi gândul răvășit,
De clipe-întunecate,
Și spune-mi că ești fericit ,
Când mă știi aproape!
Sărută-mi sufletul plăpând ,
Ce-așteaptă mângâiere,
Și-îmbrățisază-l cu- un cuvânt,
Și fă-l din nou să spere !
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.

