VRĂBIUȚA GUREȘĂ
Autor . Aurelia Oancă
Vrăbiuța gureșă
Se certa cu-a ei surate,
Deși sunt cam trupeșă,
Zbor când vântul tare bate.
Prind o muscă sau țânțar,
Puilor le duc mâncare,
Apoi peste frunze sar
Deci, nu sunt o oarecare.
Nu surată! Cum să fii ?
Noi te admirăm mereu,
Faci de toate, zbori și vii
Ești exact pe placul meu,
Spuse vrăbioiul mândru
De-ale lui pene pestrițe.
Adu-mi niște foi din codru,
Apoi vom vedea, îi zise.
Vrăbioiul se-ncruntă.
Cum să mă refuze ea.
O privi, apoi plecă
Altei vrăbii va cânta.
Dar cu ochi tot la ea,
Vrăbiuța gureșă,
Vrei, nu vrei, sunt viața ta,
Spuse mândra trupeșă !
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Poezii pentru sufletul meu 