Anotimpuri

ANOTIMPURI

Autor: Aurelia Oancă

Colaj Imagini : Mariann Holló

La început de drum ești pom în floare
Și zâmbet tineresc îți pui în ram,
Nu simți nici rău, nici rana ce te doare
Și nici nu simți cum timpul bate-n geam.

În zbor de-aripă treci prin anotimpuri
Și verii-i dai salutul tineresc,
Habar nu ai de clipele din timpuri
Și nici de norii care-ncet plutesc.

Dar fusul timpului mereu va toarce
Un fir pe care tu nu poți să-l vezi
Și nici nu știi că nu se mai întoarce,
Dar vezi că poame-s coapte prin livezi.

Cu brumă și cu vânt uitat de lume
Se scutură încet și frunza ta,
Ducând cu ea trecutele cutume
Și ghiocei punând la tâmpla ta.

Atunci visezi din nou la primăvară
Sub gene-ascunzi fragmente de-amintiri,
Te-ai mulțumi și cu puțină vară
Și cu frumoase, tandre retrăiri.

Dar timpul pune degetul pe rană
Și-ți spune c-ai parcurs în viața ta,
Dragi anotimpuri ce le-ai pus în ramă,
Deci bucură-te și nu mai ofta!

De acelasi autor: 

Din vise

Asculta tacerea

Tineretea-n doi