Matisorii

MÂȚIȘORII

Autor: Aurelia Oancă

O răchită supărată
Stă la margine de drum
Și se-ntreabă cum deodată
S-a-mbrăcat în fulgi de scrum?

Primăvara o mângâie
Cu bagheta-i magică
Și-n bobocii dragi, o mie, 
Din licoarea darnică,

Plină de povești și zâne
Și de scumpe licăriri,
Pune în boboci anume
Puncte mici de străluciri.

Dar din ele ce apare
Când bobocii se deschid?
Niște mâțișori se pare,
Cu urechi și nas candid.

Vezi răchito! Ai pe tine
Mii și mii de mâțișori,
Acum râzi și-ți pare bine
Ești o floare între flori!

De acelasi autor: 

Alinarea timpului

De-as putea

Un inger