
Cărarea Speranței,
Autor: Elena Tudosa
Iau din ziua ce vine doar o raza de soare,
Iar din noapte numai un ciob de stea,
Sa fac un strop de lumina pe a vieții cărare,
Ca să-mi vii din neguri iubirea mea.
Iau din luna nopții reci numai un colt,
Să-mi fac arsitei doar putina răcoare,
Ca ma arde dorul, te ajut ca să poți,
Sa ajungi la mine, să-mi dai o sarutare.
Iau din taina nopții frinturi de vis,
Și pe aripi de vint usor le așez,
Într-un loc unde cindva ne-am promis,
Te aștept, numai la asta eu mai visez.
Iau din adincul întunericului tăcerea,
În sufletul meu încerc s-o ascund,
Vino iubire de-mi alina durerea,
În care de o vreme eu ma cufund.
Sorb iubite doar clipele de răbdare,
Din roua zorilor ce cade dis de dimineața,
Dor de tine, ma topesc precum o luminare,
Vino pe cărarea Speranței,fără tine-s far’de viata.
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
