Credinta

CREDINȚĂ

Autor: Gabriel Ionescu 

Credința dac-o ai, o ai în tine.
Nu ai nevoie de un loc anume ca s-o dovedești.
Ea te ajută ca să te descoperi. Și chiar bine.
Nu te-amăgești și știi precis cât prețuiești.

Sunt mulți ce fac paradă de credința lor.
Cu orice preț, trebui să știe toți c-au pile Sus.
Și bat la cruci, de zici că-s aripile-n zbor.
Dogma e Legea. Adevărul e doar presupus.

Nu pot s-accept nici târâturi pe coate,
In maratoane de pupări de moaște ,
Nici mari afaceri în Biserici nu se poate,
Dar nici să-l rogi pe Domnul doar de Paște.

Iar Ruga, nu o faci după canoane,
La ore fixe și cu ritual, dictat de cine ?
Te poți ruga oriunde și oricând, fără fasoane,
Că Domnul te ascultă. Doar e-n tine.

N-am fost, nu sunt și nu voi fi de-acord ,
Cu blasfemia ce-n rugăciuni, e zilnic folosită.
E o prostie ce se-ndreaptă spre record,
Să rogi mereu: Și nu ne duce pe noi în ispită.

De ce ne-ar duce Domnul în ispită ?
Ne-mpinge oare Domnul spre Păcat ?
E o interpretare sau traducere greșită
Și sensul Rugăciunii e total schimbat.

Credința, când o ai, o ai în tine.
Nu ai nevoie de nimic, ca să te rogi
Și multe din preceptele creștine
Sunt doar interpretări greșite de la teologi.

Și ar fi bine să te rogi mereu, nu la nevoie.
Mulți își aduc aminte de o rugă, la necaz.
Și fă-o, dac-o faci, de bunăvoie
Și nu când viața îți mai schimbă vre-un macaz.

Când ai Credință, nici nu faci paradă.
Căci nu te lauzi cu Credința dac-o ai
Și îl ajuți când poți, pe omul de pe stradă ,
Căci e păcat să nu dai, nu să dai.

Iar extremismul, nu e bun niciunde,
Nici în Credință nici în altă parte,
Asa, doar fariseul crede că se-ascunde .
Te crezi un geniu dar tu nu știi carte.

Credința dac-o ai, o ai în tine.
Și nu îți cere nimeni să o dovedești.
Cunoaște-te întâi pe tine bine
Si-accepta doar ce ești. Așa și crești.

De acelasi autor: 

Invitatie la cina

Transplant

Oameni si caini