
PODUL AMITIRILOR
Autor: Aurelia Oancă
În decorul verde trec agale
Pe aleile ce se întind,
Lângă malul lacului cu jale
Lacrimile calde le cuprind
În căușul palmei tremurânde
Care țin în ele licărirea
Unei mari iubiri și inimi blânde
Ce-mi purta cu patos fericirea.
Podul amintirilor trezește
Amintirea-n care eram noi,
Iar pe luciul apei strălucește
Chipul tău și al meu ascuns sub ploi.
Vântul cu zburdalnica-i privire
Scutură un nor mai mititel,
Îi șoptește despre-a mea iubire
Apoi varsă lacrimi ușurel.
Fiecare strop îmi răcorește
Sufletul pribeag și ostenit,
Te ascunde-n el și îți zidește
Colț de rai și-ți spune „Bun venit!”
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
