
NU VREAU SĂ FIU…
Autor : Aurelia Oancă
Nu vreau să fiu vedeta serii,
Nici să-mi rănesc amici nu vreau,
Nu folosesc limbajul mierii
Vreau doar ce viața-mi dă, să iau.
Din tot ce-am scris și voi mai scrie,
Aleg frumosul și îmbrac cu el,
Un gând sau o poveste ce să fie
Apoi cusută-n glas de menestrel.
Marionetă nu sunt pentru nimeni,
Am mintea mea, am gândurile mele
Și cred că pot aduce pentru semeni
Povețe, nu doar izbucniri rebele.
Nu voi lovi pe nimeni niciodată,
Dar nici lovită nu mai vreau să fiu,
Avem cu toții viața-n noi codată,
Un cod este și cel în care scriu.
Nemulțumiri crează fiecare
Căci nu putem să fim de toți iubiți
Și loc avem sub soare, lumea-i mare,
De ce să credem că suntem loviți,
De răutăți, de cârcoteli ascunse
Între cuvinte pline de venin,
E mult mai grav și toate sunt răpuse
Atunci când risipești un dar divin !
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
