PRIN FLUIERAT DE DOINĂ
Autor: Aurelia Oancă
La margine de lume stă iubirea
Ascunsă-n casa mică de pe drum,
Iar lângă ea, stejarul cu menirea
De-a face tot hotarul fără fum
Ce-i risipit pe munte-n zorii zilei,
Când se trezește soarele ușor
Și care-mprăștie hotarul milei
Luând în zbor de-aripă orice nor.
Prin fluierat de doină saltă vântul
Și se strecoară printre crengi, vibrând,
Din muntele de piatră ia cuvântul
Și îl așterne-n frunze tremurând.
Covorul verde deapănă povestea
Acelui june ce iubea nespus,
O fată mândră de-i mersese vestea
Departe, până-n muntele de sus.
Pe-aripi de vulturi s-au lăsat să zboare
Cuvintele de dragoste și dor
Și lacrima ce uneori mai doare
Când prind iubirea în sublim fior!
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Poezii pentru sufletul meu 