Voi cei ce mă priviți pe mine ….

Voi cei ce mă priviți pe mine ….

Autor Anca Glodan

 

Înot prin valurile vieții

Cu idelauri sugrumate

De mâini, pe care toți poeții

Le-ar definii ca-nsângerate!

 

Mi-este sete de iubire…

Nu de soț, nu de părinte,

Ci de cea bătută-n pietre

Înmuiată-n peceți sfinte!

………………………………………

Dar, dacă zborul nostru

Ar fi un zbor întors?

Și-am strânge răutatea

Ca pe –un fuior la tors,

 

Am toarce împreună

Cuvântul de –nceput …

Și-am da din mână în mână

Credința ca pe un scut!

 

E pânza ce ne leagă

Pe toți în tot și -n toate

Și ce ne șterge fața,

Cea plină de păcate.

 

Credința-i apă vie ,

Izvor neînceput …

Ce l-am gustat cu toții

Când Fiul s-a zbătut!

 

Dar, ne-am pierdut în sine

Atunci când am privit

Și zborul nostru astăzi

E ….unul ocolit !

………………………………………

-Voi, cei ce mă priviți pe mine

Vă spun că fac un zbor întors!

Să tai cordonul ce mă ține,

Să beau din mustul proaspăt stors.