Sonetul smereniei

SONETUL SMERENIEI

Autor Mihai Merticaru

 

Optzeci de ierni, Doamne, mi-ai pus în spate,

Picioarele-mi parcă-s pietre de moară,

Nimic nu mai e ca odinioară,

Ochiul stâng continuu se zbate,

 

Livada se face altă Sahară,

Desaga mea e plină de păcate,

Drumurile toate îmi sunt barate,

Răsare amurg de cicoare-amară.

 

Zidește-n mine inimă curată,

Cu prezența Ta , vino și mă-mbată,

Să-mi fie clipa binecuvântată !

 

Preasfântă Treime, mă închin Ție,

Primește-mă-n a Ta împărăție,

Dar trupul lasă-mi-l în draga glie!