Marea de cristal

 

Marea de cristal

Autor: Daniel Visan Dimitriu 

 

Pluteam, tăcut, pe valuri de cristale

Și-mi revedeam în ele, ca-ntr-un vis,

În carusele vagi, zodiacale,

Frânturi din tot ce timpul a închis.

 

Se derulau prin orizonturi stranii

Neliniștile multor amintiri

Din primăveri ce-mi înfloreau în anii

Trecuți în taina primelor iubiri.

 

Mai rătăceau pe țărmuri de uitare

Acolo, prin ținutul de cristal

În care își găsiseră-alinare

Sub raze reci de gânduri din astral.

 

Mai străluceau, dar n-am dorit niciuna

Pe valul meu din marea de acum

În care-mi înflorește numai una,

Cu care-mpart, demult, același drum.