
MĂRIN ȘI LEUL
Autor: Vasile Radu
Mărin a rămas șomer
Și cum era om bun, la toate,
Și-a-ncercat și el norocul
La mica publicitate.
Și citind multe oferte
Până se făcu târziu,
Găsi o slujbă la ZOO
Și merse la interviu:
-Bună ziua, dom’ Director,
Am venit să m-angajez,
Știu multe despre-animale,
Nu mi-e teamă să lucrez!
-Bună ziua! zise șeful
Și cu ochii-l țintuia,
Pentru postul ce-l avea,
Mărin chiar se potrivea.
Mic și slab, cu ochii negri,
Părul ca de abanos,
Mâini lungi și picioare scurte,
Tânăr și năbădăios.
Ca să îți spun cum stă treaba,
Cimpanzeul, ieri muri,
El era simbolul nostru
Și îi distra pe copii.
Cum altul nu mai avem,
Te-aș ruga pe dumneata
Ca să îmbraci pielea lui,
Pe copii ai amuza!
Cum Mărin se învoi,
Începu de-a doua zi.
Stătea-n țarc sau alerga,
Făcea tumbe, ghidușii,
Sărea și se agăța
De funii și urla tare,
Copii îl aclamau,
Aruncându-i portocale.
Dar iată că-ntr-o bună zi,
Excesul de zel îl cuprinse
Și făcând un salt mortal,
În țarcul leului ajunse.
Când Mărin se dumiri
Începu să strige tare
Cât îl mai țineau bojogii,
Ca să cheme ajutoare.
Leul, foarte calm, subtil,
Îi zise pe-un ton vioi:
-Dacă nu taci și te-agiți
Ne dă-afară pe-amândoi.

Spatiu de expunere in vitrina virtuala
Cumpara un spatiu de expunere in vitrina nostra virtuala pentru o perioada de 1 an.
C$25,00
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
