Existenţe

Existenţe

Autor: Serghiescu Cristina

 

Gonim rătăciţi pe cărări răsucite în viaţă

cu flori de iubire, cu lacrimi cristale pe faţă,

încercăm cu speranţe să topim oceane de gheaţă,

să păşim prin săgeţi de venin, cu fruntea semeaţă .

Lăcrimăm când flacăra ruptă-a iubirii ne doare,

din seninul privirii creştem în gânduri o floare,

ne deschidem aripi de lumină în zare,

ne-avântăm contopiţi cu scânteia din soare .

Vibrăm între nori risipind albaştri fiori,

ne ascundem în lacrimi tăcute de rouă în zori,

ne înălţăm prin firul de iarbă ca fragede flori,

ne învelim în sfintele taine ţesute-n culori .

Cântăm cu stelele nopţii pe inel de lumină,

ne-adâncim în ploi infinite din Luna cea plină,

colindăm cu raze de soare în vraja divină,

să pulsăm maci de foc pe bolta senină .

Visăm o povară din şoapte de flori în cuvânt,

purtăm prin izvoare un ochi de pământ,

limpezind prin tăcere cernitul veşmânt,

luminaţi cu crâmpeie din Sfântul Cuvânt .

Fremătăm pleoape în ciorchini de lumină udate,

sub salcâmi înfloriţi în raiul din şoapte,

tremurăm cu trupul câmpiei în noapte,

în ploi de petale din clipe imaculate .