După ce am lecturat minunatul roman “Femeia care a uitat să mai plângă”, iată că descopăr un volum de poezii, pe care distinsa și talentata autoare Mihaela CD ni-l dăruiește nouă, cititorilor săi, „Cu sufletul în palmă”, ca pe niște daruri izvodite deopotrivă din propriile trăiri, dar și din fanteziile sale lirice care impresionează prin profunzimea mesajelor, temele abordate și prin imagini artistice sublime. Azi îmi propun să vă conduc, imaginar, în universul și viziunea poetică a autoarei, dând citire câtorva poeme sau fragmente din unele dintre ele, care m-au impresionat în mod deosebit. 

Marele Nicolae Dabija spunea: “A spune cuiva “te iubesc” este o invitație la veșnicie”. Tema iubirii este abordată în mod maiestuos de Mihaela, întotdeauna altfel, mai adânc și mai frumos. Așadar, primele versuri din recitalul meu subt despre iubire:

 

Iubire mândră, tu îmi eşti fiinţă

 

Să nu mai fugi, de-aici să nu mai pleci
Iubire mândră, pasăre măiastră
Că te-oi păstra, te-oi îngriji pe veci
Stai aici, să rămâi mereu a noastră.

 

Să-mi fii viaţă şi să-mi fi muriri
Să-mi alini inima ce nu mai poate
Să plângă printre triste amintiri
Rămâi iubire ca să-mi fii de toate (…)

 

Pe harpa dorurilor mele

 

Te inventez din mii de vorbe cu dor
Te chem şi te plâng în conştiinţă
Îmi eşti pasăre, eşti vis, eşti călător
Eu te strâng la piept cu stăruinţă

Eşti visul meu dintâi şi de pe urmă
Eşti valul ce se sparge spre abis
Iar eu ţi-s spadă ce tristeţea curmă
Sunt tot ce-ai dorit şi îţi sunt si vis

Taina iubirii

 

Aş vrea să-ţi fiu, aş vrea să-mi fii
Din miez de noapte-n zori de zi
Şi-a ta să-ti fiu într-un poem
Să mă dansezi, candid, boem

 

Să-ţi fiu tot ce n-am fost nicicând
Să-ngân cuvinte rând pe rând
Cu pletele-n vântul uscat
Să vin cu doru-mi legănat

 

Să-ţi mângâi sufletul c-un gând
Şi şoapte nopţii-i numărând
Să ne-mbătăm de simţire
Prin taina-n doi, de iubire.

 

În următoarele versuri ne vom regăsi, deși răvășiți și triști, mai mulți dintre noi.

Am rămas apoi impresionată de poezia “Forța dumnezeiască” în care, cu multă dragoste și pioșenie, Mihaela aduce omagiu părinților pplecați în veșnicie, rugându-l pe Dumnezeu să aibă grijă de ei. 

Forţa Dumnezeiască

 

Doamne Tu care le ştii pe toate
Ai grijă de ai noştri dragi părinţi
Veghează-i Tu Sfinte de se poate
Căci i-ai luat acolo-s sus la sfinţi

 

Mă rog în rai să le fie bine
Şi îngeri să le cânte-n duios cor
Căci au plecat devreme la Tine
Am să-i revăd atunci când am să mor

 

Dar pân’ atunci Tu, Doamne, fii cu ei
Grijeşte-i! Nimic nu le lipsească,
Tu poţi orice, Sfinte, atunci când vrei
Că-i mare forţa-Ţi Dumnezeiască.

 

În același context, autoarea nu uită nici de părinții care încă sunt în viață, dar rămași neputincioși undeva, uitați de copii într-un colț de lume. Poezia “Ruga de mama “ este tulburător de frumoasă, până la lacrimi. Recitând-o, sore să ajungă un gând de dor și la măicuța mea, care ne așteaptă mereu atât de departe!

 

Ruga de mamă de copii uitată

 

Lanţuri se deşiră-n violete zări
Şi gândul aleargă peste mări şi ţări
Departe-ntr-o căsuţă stă uitată
O maică de dureri transfigurată

 

Şi lacrimi pe obraji îi cad şiroaie
Cândva avut-a fericiri în ploaie
Casa-i era plină de copii, nepoţi
Dar plecat-au toţi, în lume-s strănepoţi

 

Şi nimeni nu-i aude suferinţa
Doar cerului îşi tânguie dorinţa
Şi înc-o dată-n viaţă să-i mai vadă
Ajunge-i-va pe-o veşnicie-ntreagă

 

Sărmana maică, ea Domnului vorbea
Şi gându-i trist în ceruri se absorbea
Şi-ntr-o căsuţă de copii uitată
Înalţă rugăciunea-i înc-o dată!

 

Mihaela are și mesaje deosebite, motivaționale pentru femei, ea fiind una dintre ele. Poezia “Femeie, dă-ți voie să fii fericită” este o adevărată deviză pe care trebuie s-o poarte în inimă fiecare femeie, atunci când simte că e prea mult, că nu mai poate:

 

Femeie, Dă-ţi voie să fii FERICITĂ!

 

FEMEIE,
Eşti stâlpul vieţii pe cărare
Dar pentru tine n-ai cătare
De-atâtea griji eşti obosită
Dă-ţi voie să fii FERICITĂ!

 

Eşti pentru toţi ai tăi o rază
Căminul tău e verde oază
Dar ţie nu-ţi păstrezi o clipă
Dă-ţi voie să fii FERICITĂ!

 

Eşti frumoasă şi îţi stă bine,
Dar n-ai încredere în tine
Deci îndrăzneşte, fii iubită
Dă-ţi voie să fii FERICITĂ!

 

Autoarea este preocupată de problemele cu care se confruntă societatea și scrie despre ele, atingând profunde laturi filozofice ale existenței umane. Și deși nu are soluții, ea le exprimă ca pe niște triste constatări, îndemnându-și cititorii să gândească la fel ca ea, în speranța de a schimba lucrurile în bine. Una dintre aceste creații este poezia “Adevarul”:

Adevărul

 

Adevărul doare mai rău
Ca minciuna ce şade vitează
Dormind în conştiinţa ne-trează
Trăind peste timp într-un hău

 

Adevărul nu place-oricui
Că muşcă din lenea ce mai doarme
Răsfrângeri de umbre ce au coarne
Se-aşază pe gândul nicicui

 

Cu frica şi semenii săi
Adevărul la masă nu şade
În hohote de plânsete cade
Şi-apasă pe umerii tăi

 

La fel de mult, poeta Mihaela CD este preocupată și de trecerea nemiloasă a timpului, despre asta scriind în mai multe poeme, printre care și poezia:

Dansul timpului

 

Clipele râd zburdând alene
Peste tărâmuri ce-s de vis
Trezind dormiri din altă vreme
Prin labirinturi spre abis

 

Dezgheaţă simţurile toate
În marşul lor trosnind domol
Versete se aud trunchiate
Pe partituri zâmbind bemol

 

De-atâta dor se-ngemănează
Cu timpul trist şi diafan
Se-nlănţuie şi-apoi vibrează
Căci văd c-a mai trecut un an.

 

În încheiere, vă îndemn să ne gândim împreună “ce-i fericirea pentru tine” așa precum o face Mihaela în poezia cu același titlu:

 

Ce-i fericirea pentru tine?

 

Ce-i fericirea-n astă lume?
Averi să-ti aduni ca să le laşi
Copii să creşti ca să ai urmaşi
Sau numai să te scalzi în spume?

 

Ce-i fericirea pe ăst pământ?
Să cânţi mereu să dansezi iubind
S-apoi părinţii să-i vezi murind
Astfel s-accepţi divin legământ?

 

Ce-i fericirea ta-n al tău timp?
Să ştii să-ţi valorizezi clipa
Şi dragostei să-i strângi aripa
Trăind plenar orice anotimp?

 

Ce-i fericirea pentru tine?
Să faci mereu doar fapte bune
Şi lumii pozitiv a-i spune
Iubind şi dăruind doar bine!

 

 

Vă recomand cu drag să lecturați aceste minunate versuri ale Mihaelei și să meditați cu luare aminte la mesajele transmise și la darurile oferite nouă spre delectare și admirație. Felicitări, dragă poetă! Îți mulțumim pentru talent, atitudine, bunătate și pentru eforturile imense de a face lumea mai bună! Te iubim, te prețuim și te rugăm tare mult să ai grijă de sănătatea ta!

 

Alexandrina Iurcu Bălan 

 

Mai citește: 

Cum pot să mă înscriu în clubul GOLD al revistei tipărite PPSM?

Johnny Ciatlos Deak: Programul de promovare al scriitorilor și artiștilor români  contemporani   de pretutindeni  continua!

Cum pot publica si eu in revista?

Pagina de Pictura si Arte Visuale

O Gala binecuvântată de Dumnezeu Gala Artelor EDIȚIA A 4-A -2023

Clubul GOLD al revistei tipărite

Cumparaturi in format electronic: eBook

Oferte promotionale!

INVITAȚIE DE PARTICIPARE  LA REVISTA  tipărită  nr 16/2024

Mihaela CD-BINE ȘI POCĂINȚA    

Ce mai e nou prin librărie?

EMISIUNI SALUT ROMANESC DIN MONTREAL-talk-show

Doneaza din suflet pentru sufletul tau