Titina Nica Tene-Pan, Pan, Americano…

Pan, Pan, Americano…

Autor: Titina Nica Tene 

Nu mai ştiam ce povestiri să-i mai spun, sau să-i mai născocesc nepoatei mele de trei ani, Anastasia. Mircea Dinescu avea dreptate când spunea că pe el îl enervează când se spune că bunicii sunt înţelepţi, înţelepţi pe dracu, zicea el, se sclerozează şi nu mai ştiu nimic. Aşa că i-am spus că să stea cuminte în pat până aranzez eu  prin bucătărie şi apoi îi spun o poveste. Dar de fapt eu mă gândeam ce să inventez . Mi-am adus aminte că eram la Bobota cu toţii, adică eu cu bunicul Florin, părinţii Anastasiei, Ionuţ şi Dana,  sora ei Catinca de  şapte ani  şi Iulia verişoara  lor cu părinţii Felicia cu Iulian. La Bobota era buna Viorica şi Mătuşa, o doamnă de aproape 80 de ani, care  purta baston pentru că era suferindă cu picioarele.  Petreceam acolo sărbătorile de iarnă. La Bobota e o atmosferă de vis. Altfel e cerul, când e senin , stelele sunt cât cepele la fel ca cele din copilăria pe care am  petrecut-o în satul meu.

Când ninge e la fel ca în poveşti. De câte ori mă duc acolo retrăiesc anii copilăriei.  De multe ori noapte ies în curte ca să admir Luna cât roata carului, stelele pe cerul clar şi să respir aer curat. La oraş nu avem parte de aşa ceva…

Intr-o seară, buna Viorica, bunica din partea mamei, a pus o cădiţă ca să-i facă baie lui Anastasia care avea şase luni.  A pus frumos un prosop alb pe fundul  căzii peste care a turnat apă caldă şi a pus-o pe Anastasia în apă. Ea gângurea şi noi toţi priveam cu drag la ea. La radioul ,care era pe aproape, dintr-odată a început să cânte pan,pan americano. Anastasia, care crescuse cu această melodie pe care i-o pusese mama ei ,  pentru că  observase că-i place mult fetiţei ,  după cum  reacţiona, a început să danseze de mama focului în apă. Dădea din mâini şi din picioare iar noi ne distram de minune…

Când m-am dus în pat lângă Anastasia am început să-i povestesc. Anastasia îţi spun o poveste despre tine când erai micuţă, acum eşti mare.

• Bine, spune…
• Intr-o seară, eram toţi la Bobota la buna Viorica. Tu erai micuţă aveai şase luni…
• Nu aveam şase că acum am trei, uite , trei.. Mâine când am fost la Bobota aveam trei…

Anastasia îmi arată trei degete că avea trei ani. Era greu să-i explic ce înseamnă ani şi ce înseamnă luni. Aşa că am trecut rapid peste asta. Când te-a  aşezat  în cădiţa de baie a început  să  cânte la radio pan pan americano şi tu ai început să dansezi în apă. Dădeai din mâini şi din picioare, ne stropeai pe toţi cu apă şi noi râdeam. Dar am început şi noi să dansăm. Am dansat eu, Bunul Florin, Felicia, Catinca, Iulia, Iulian, Dana, Ionuţ şi mai ales mătuşa. Mătuşa dansa cu

bastonul pe sus şi, pentru că nu mai aveam loc în casă am ieşit în curte. Am dansat nebuneşte până a început toată Bobota să danseze. Dansa Miha, Mihu, ce mai tot satul. Peste tot era numai un dans… Anastasia se uită lung la mine şi zice…

–   Mătuşa e bătână, tu, ce tot spui acolo…