VALENTIN LUPEA-FLORINA NINA BREAZU, UN EXCUBITOR MODERN, ÎN ARIPI DE SERAFIMI

          „Da, iată unul care a măturat văzduhul, a străpuns cerurile, s-a năpustit pe lângă stele și a trecut dincolo de hotarele luminii! Cheia curiozității sale silitoare a deschis vederii simțurilor și tuturor puterilor rațiunii toate cămările adevărului câte ni se pot deschide. El a dezgolit natura de rochia și vălul ei. NOLANUL a dezlegat spiritul uman și cunoașterea, căci se înăbușea în temnița strâmtă cu aer tulbure, dinăuntrul căreia, cu mare greutate și numai printr-o crăpătură putea privi nespus de îndepărtatele stele, și aripile îi erau retezate ca nu cumva să zboare și să despice vălul norilor”(Giordano Bruno, LA CENA DE LA CENERI, dialogul I, citat de Williams Boulting, GIORDANO BRUNO, Londra, 1914, p. 537).
          Prin cartea sa, simbolic intitulată, ARIPI DE SERAFIMI, Editura REÎNTREGIREA, 2O25, o carte care m-a fascinant și m-a atras încă de la prima răsfoire, o carte ce contribuie la înțelegerea sensurilor adânci ale suferințelor și necazurilor, fiind un adevărat ghid de vindecare sufletească prin răbdare, crez și rugă întru cele sfinte, printr-o rugăciune continuă care metamorfozează durerea și necazul în lumină sufletească și trupească, pentru oricine care o citește și care crede în aceste meditații teologico-filosofice desfășurate aici, lumină care-nvinge întunericul din noi, transformându-l  în viață, în dor de trăire și de a fi, doamna Florina Nina Breazu apare în postura de Excubitor modern, un adevărat deșteptător al minților adormite.

          Cartea de față este structurată pe 59 capitole, care reprezintă tot atâtea eseuri teologico-filosofice pe marginea introspecției făcute propriului suflet, un suflet încărcat de durere și necazuri, de experiențe anterioare de viață dure, un suflet care, prin proprie chemare și-ndrumare către cele sfinte, a reușit să se elibereze și să se înalțe prin rugăciune și smerenie,  prin puterea Celui de Sus care nu l-a părăsit niciodată și care l-a însoțit, pe el, pe suflet, dincolo de cuvinte și de suferințe, acolo unde-i așteaptă Serafimii cu aripile lor larg deschise și cu inimi arzătoare, împrumutându-i aripi de serafim și învățând-l să zboare, de data aceasta nu spre lume, ci spre Dumnezeu, experiență care l-a ajutat pe eul epic să-L descopere și să-L cunoască pe Dumnezeu, și care i-a transformat fiecare laicrimă în bulgăre de lumină, în feerie și-n taină divină.
          Ca apartenență la un domeniu literar, cartea de față, ARIPI DE SERAFIMI, cartea care face obiectul discuției noastre, cea de-a cincea carte a doamnei Florina Nina Breazu, după O SINGURĂ INIMĂ, proză, 2022; DRUMUL SPRE LUMINĂ, dezvoltare personală și spirituală, 2024; SEMINȚE DE ROUĂ PENTRU TĂMĂDUIREA SUFLETULUI, dezvoltare personala și spirituală, 2024 și după POVEȘTILE NINEI, carte de povești pentru copii, 2024, cartea de față, spuneam, aparține literaturii creștino-filosofico-meditative concentrându-se pe valorile, credințele și învățăturile creștine, un gen de literatură care acoperă o gamă variată de eseuri și cărți de învățătură creștină, prin care sunt mereu prezentate elemente precum credința în Dumnezeu, învățăturile biblice și moralizatoare, iubirea necondiționată, pocăința, harul divin și speranța în viață de apoi.
          Printr-un asemenea gen de literatură și prin  lucrările sale, doamna Florina Nina Breazu oferă cititorilor o perspectivă profundă asupra vieții creștine și a înțelesului spiritual al vieții umane, învățându-i despre glasul nevăzut al sufletului lăsat și purtat pe și de aripi de serafimi, prin smerenie, purtându-ne crucea, spre Cel de Sus, spre Dumnezeu, aflând crucea și-nvățând să ne naștem a doua oară, din zdrobirea sufletească, călătorind spre înviere, nelăsându-l, pe el, pe suflet, singur la necaz, nerăspunzând răului cu rău, ci doar prin rugăciune, deoarece, niciodată, Dumnezeu nu-l uită pe cel ce plânge ascuns, iar smerenia deschide cerul inimii, păzindu-ne pacea sufletului, mântuindu-ne, nu prin tihnă, ci prin foc, iubirea-ntreagă rămânând în rugăciune, făcându-ne puternici și să nu ne temem de întunericul sufletului, întuneric pe care-l vom învinge prin iertare, mângâiere, rugăciune și răbdare, deoarece în felul acesta vom reuși să urcăm din cădere, crescându-ne aripi.
          De regulă, de-a lungul timpului, scriitorii, poeții și gânditorii creștinii au creat opere literare care reflectă învățăturile și trăirile lor religioase, opere care captează în ele luptele interioare ale individului între păcpat și virtute, căutând sensul vieții și aspirațiile către sfințenie.
          Scrierile doamnei Florina Nina Breazu din cartea de față și nu numai, ocupă așadar un loc central în acest gen de literatură creștină, oferindu-ne meditații, povești, parabole, învățături și profeții care contribuie la influențarea nu numai a spiritualității noastre, ci și a culturii și gândirii umane.
          Prin asemenea texte-meditații, cuprinse-n economia cărții, doamna Florina Nina Breazu promovează trăirea unei vieți în armonie cu principiile religioase, încurajând ascultarea de voia lui Dumnezeu și cultivarea iubirii față de aproapele nostru, exprimându-și devotamentul față de divinitate, precum și dorința de a atrage stadii superioare de înțelegere spirituală. 
          Textele dânsei, texte în proză, mai puțin în poezie,(vezi RUGĂCIUNEA CELUI CE A AJUNS LA CUVÂNTUL INIMII, rugăciune care deschide cartea și prin care, autoarea ne transmite un adevăr trăit și de necontestat, acela că: „O inimă care a înțeles că doar ceea ce este plâns în taină rămâne veșnic”, precum și celelalte câteva poeme lirice gen rugăciune care urmează, sau cele opt poeme lirice de aceeași factură de la sfârșitul cărții), ne transmit emoții intense, de bucurie și extaz la tristețe și contemplare, oferind o modalitate de comunicare profundă între om și Dumnezeu, explorând chestiuni profunde legate de credință, cum ar fi misterul suferinței, relația dintre bine și rău sau sensul divin al istoriei umane.
          Iată deci că literatura creștină se întinde pe o gamă largă de genuri și stiluri, toate având la bază valorile credinței creștine.
          Atunci când am încadrat textele din ARIPI DE SERAFIMI în acest gen de literatură, am avut în vedere faptul că textele doamnei Florina Nina Breazu, nu numai că ne oferă o înțelegere mai profundă a tradiției și spiritualității creștine, dar și faptul că ele pot să inspire și să îndrume cititorii către o viață mai plină de semnificații și înțelegere a lumii spirituale.
          Cartea pe care ne-o propune distinsa Doamnă Florina Nina Breazu, ARIPI DE SERAFIMI, minunata sa carte, ne îndeamnă să o răsfoim și s-o percepem încet, cu grijă și cu mare taină, în stilul „festina lente”, pentru că numai așa îi putem savura cu tihnă și nesaț conținutul său plin de taine, frământări și gânduri existențiale, convinși fiind că în fața lui Dumnezeu nimic nu se va pierde ci, din contră, toate înțelesurile vor lucra pentru mântuirea noastră, iar din focul sacru al durerii, ca lecție de viață, se pot naște „aripi de serafimi”, care aripi, prin credință, rugăciune și iubire, ne pot tămădui sufletul bolnav și-ngândurat de gânduri pentru a putea călători spre înălțimile celeste, spre acel albastru pur al existenței noastre.