Din cupa cometei

Autor: Aurelia Oancă

Ești îngerul meu de ceruri trimis, 
Ești roua mea dulce din șoapte,
Ești pacea din suflet și pacea din vis, 
Ești totul, și zi dar și noapte.

Chiar dacă destinul a pus între noi, 
Distanțe și drumuri astrale
Te simt lângă mine și-n stropii din ploi, 
În ei simt și gustul buzelor tale.

Când luna răsare, te caut pe cer,
Ești steaua ce-mi scrie destinul,
Acolo voi fi, cu tine-n eter, 
Din cupa cometei bem vinul.

Iar stelele nopții ne vor fi nuntași
La masa de dor și iubire,
Noi, mirii de stele, vom fi iar părtași
La veșnica lor strălucire.

În zori când pe-a soarelui raze venim
Lumina cu noi va străbate,
Iar versul pe aripi de scump heruvim
În lume va fi mică parte,

De dragoste sfântă crescută în noi,
De doruri ce vin de departe,
Ce beau din săruturi spălate de ploi,
Nectarul iubirii din șoapte !