Titina Nica Tene-Secretul

Secretul

Autor: Titina Nica Tene 

Anastasia   s-a dus la Grădiniţă. La început i-a plăcut, după aceea a început să nu-I mai placă. Nu-i plăcea că acolo trebuia să stea cuminte la o măsuţă, să deseneze şi mai ales să nu facă gălăgie. Când mă duceam cu bunul Florin pe la ea după amiază, când venea de la Grădiniţă iar părinţii vroiau să facă ceva cumpărături, făcea cu noi ore de grădiniţă. Ne punea pe canapea şi ne spunea:

• Să staţi cuminţi, să nu faceţi gălăgie că mă doare capul, să desenaţi frumos…

Ne dădea câte o coală de hârtie să desenăm, apoi ne controla…

• Nu aţi făcut bine, fiţi mai atenţi! Ia să-mi spuneţi care-i stânga, care-i  dreapta?

Noi o ascultam dar ne venea să  râdem şi ea iar ne apostrofa?

• Dacă nu sunteţi cuminţi vă dau bulină neagră…
• Ia să-mi spuneţi voi, pe rând câte o poezie… Spune-ţi tare şi frumos!

Şi aşa   făcea lecţii cu noi până veneau părinţii. Deşi nu era decât de vreo două săptămâni la grădiniţă, era altfel, mai ordonată şi mai cuminte. Grădiniţa pentru copii e foarte bună chiar dacă mai se îmbolnăvesc.

Pe o parte ne plăcea acest joc, ne simţeam din nou copii, dar pe alta nu ne mai convenea să fim,  la 70 de ani ,la grădiniţă dar nu aveam ce face. Nu a durat mult şi aşa cum se întâmplă în primele luni de grădiniţă, Anastasia s-a îmbolnăvit. A răcit sau a luat gripa de la alţi copii. A început să tuşescă, să strănute şi avea febră. M-am dus eu la ea acasă ca să poată mama ei să meargă la servici. La grădiniţă nu o primea bolnavă.

• Ce ai Anastasia?
• Am lăcit, sunt bolnavă, a tuşit un copil aici la mine în gură…
• Vai, ai febră, hai să mănânci ca să pot să-ţi dau medicamentele…
• Nu mănânc, nu mi-e foame, mănâncă tu..
• Păi tu când mănânci?
• Mâine!
• Dacă nu mănânci nu pot să-ţi dau medicamentele şi nu-ţi trece răceala…
• Nu vreau să merg la grădiniţă, vreau să stau cu tine acasă… Vino tu ca să mă pupi să iei tu răceala…
• Păi o iau dar pe tine tot rămâne aşa că o să fim amândouă bolnave..

Până la urmă am păcălit-o şi a mâncat puţin. Aşa şi trebuie. Are nevoie de mai multe lichide decât de mâncare solidă. De multe ori copiii ştiu mai bine decât noi ce le trebuie.  După ce i-am dat siropul de tuse avea multă secreţie în gât…

• Anastasia, i-a să văd ce ai în gât, cred că ai multă secreţie căci se simte.

Spre surprinderea mea Anastasia cască gura mare şi zice:

• Vezi, nu am nici un SECRET…