Uniunea Europeană, o construcție în criză?

Uniunea Europeană traversează una dintre cele mai dificile perioade din istoria sa, confruntându-se cu  mari provocări structurale, politice și economice care pun sub semnul întrebării chiar viabilitatea proiectului european. De la ascensiunea naționalismului și euroscepticismului până la crizele sanitare si economice și deciziile contestabile ale Bruxelles-ului, toate au încărcat rând pe rând paharul care pare să se apropie tot mai mult de momentul revărsării.

Statele membre ale Uniunii Europene au început să își afirme tot mai clar suveranitatea națională în detrimentul politicilor aberante impuse de la Bruxelles. Fenomenul Brexit a demonstrat că nemulțumirea față de birocratizarea excesivă și ingerința în afacerile interne ale statelor poate conduce la ieșirea din UE. Mai multe țări din Europa Centrală și de Est, precum Polonia și Ungaria, și-au exprimat foarte deschis opoziția față de politicile de migrație, legislația impusă asupra statului de drept și tendințele de centralizare a deciziilor. Această tendință sugerează că modelul unei Europe unite sub același set de reguli este din ce în ce mai contestat iar naționalismul erodează încet coeziunea europeană.

Deși a încercat, cel puțin declarativ, Uniunea Europeană nu a reușit să asigure o distribuție echitabilă a prosperității economice între statele membre. Țările din sudul Europei, precum Grecia, Italia și Spania, se confruntă cu mari dificultăți financiare, șomaj ridicat și o datorie publică masivă, în timp ce statele nordice beneficiază de o economie mult mai stabilă. Moneda unică euro, deși un simbol al unității economice, a devenit un factor de destabilizare pentru țările cu economii mai slabe, care nu-și pot controla propria politică monetară. Aceste dezechilibre financiare sporesc tensiunile dintre state și pun sub semnul întrebării sustenabilitatea zonei euro pe termen lung conducând spre o inevitabilă criză economică ale cărei proporții nu pot fi încă prevăzute.

România, a avut șansa să nu treacă încă la moneda unică, fapt care o ține încă pe linia de plutire și o va ajuta în cazul unui colaps al monedei europene. Politicile economice impuse de UE uneori în detrimentul statelor membre și contra intereselor României au dus la o situație cel puțin hilară, când, sub oblăduirea mamei Ursula în timp ce ni se induce ideea de stabilitate economică și bunăstare, țara este secătuită  de resurse și se îndatorează tot mai mult și mai mult.

Criza migrației din 2015 a scos la iveală vulnerabilitățile Uniunii Europene în fața unui fenomen care continuă să afecteze stabilitatea internă a blocului comunitar. Politica de deschidere promovată de Bruxelles a fost percepută pe bună dreptate, de multe state membre, ca fiind o amenințare la identitatea națională și la securitatea cetățenilor lor. Creșterea infracționalității și radicalizarea unor comunități de imigranți au dus la consolidarea partidelor eurosceptice și la întărirea politicilor anti-imigrație. În acest context, tot mai multe țări europene au ales să ignore directivele UE și să își protejeze frontierele prin măsuri proprii pentru a preveni impactul dezastruos pe care l-ar fi avut  politicile de migrație asupra securității lor. 

Uniunea Europeană este adesea criticată pentru structura sa birocratică greoaie și lipsa transparenței în procesul decizional. Instituțiile UE sunt conduse de oficiali care nu sunt aleși direct de către cetățeni, ceea ce dă impresia și alimentează sentimentul că Bruxelles-ul este deconectat de realitățile naționale ale statelor membre. Adesea sunt ridicate probleme și se pun întrebări la care pare că nimeni nu vrea să răspundă. Deciziile sunt luate de un număr restrâns de elite politice și economice, fără o consultare reală a populației. In acest fel se creează un important  deficit democratic ce contribuie la creșterea neîncrederii în instituțiile europene și la răspândirea curentelor politice care militează pentru recuperarea suveranității naționale.

România, deși în general a stat cuminte în banca ei, și-a făcut auzită vocea în timpul așa zisei pandemii încercând să înțeleagă ceea ce părea de neînțeles. Dar directivele de la Bruxelles nu erau nici negociabile nici de înțeles în vreun fel, doar de urmat! Subiectul rămâne tabu, bine acoperit de interese ascunse ce se vor demonstra mai târziu. Unele decizii europene contravin legilor naționale dar se trece cu ușurință peste ele în poziția ghiocel. Aceeași situație și în cazul războiului cu Ucraina când spășită și ascultătoare România a fluturat pe catargul țării de la nord la sud și de la est la vest sloganul: Slava Ucraina! Alte interese ascunse sub mantia bunei credințe!

Secretele mustesc pe bătrânul continent iar influenţele politicii sorosiște ce se suprapun cu ideile Noii Ordini Mondiale ale celor de la WEF încep să fiarbă în aburi de corupție colorați în conspirații. Odată cu încălcarea valorilor fundamentale, tensiunile create în tot mai multe focare din sânul Uniunii Europene scot la iveală probleme ascunse sub preș care au mocnit de mai multă vreme și care acum explodează una câte una. Dacă Uniunea Europeană nu va reuși să își reformateze din mers viziunile și să ofere soluții reale la problemele cu care se confruntă, riscul de fragmentare devine tot mai real, îndreptându-se spre un inevitabil colaps.

În fața competiției globale, Uniunea Europeană pare să fie tot mai puțin capabilă să își impună influența pe scena internațională. Războiul din Ucraina a demonstrat lipsa unei politici externe coerente și incapacitatea UE de a-și asigura independența energetică. În același timp, tensiunile comerciale cu SUA și presiunile din partea Chinei ridică semne de întrebare asupra viitorului economic al Europei. Fără o viziune strategică clară, UE riscă să devină o entitate slabă, dependentă de deciziile altor mari puteri. O întrebare apare ostentativ: cine a fost regizorul filmului evenimentelor ultimilor ani și cum se termină? Rămâne de văzut, căci revenirea lui Donald Trump la Casa Albă va crea un tsunami ce va dezgropa multe secrete!

O Europă divizată, marcată de conflicte interne și de lipsa unei direcții clare, ar putea duce la o prăbușire treptată a proiectului european așa cum îl cunoaștem astăzi. Singura șansă de supraviețuire a Uniunii ar fi o întoarcere la valorile fundamentale: respectul pentru suveranitatea națională, o distribuție echitabilă a resurselor și un proces decizional transparent și democratic. În caz contrar, viitorul UE rămâne unul extrem de incert.

Mihaela CD

Mai citește: 

Cum pot să mă înscriu în clubul GOLD al revistei tipărite PPSM?

Din 1 septembrie aici vei găsi totul despre GALA LAUREATILOR *GALA ARTELOR ediția a 5-a * 31 AUG 2024

Johnny Ciatlos Deak: Programul de promovare al scriitorilor și artiștilor români  contemporani   de pretutindeni  continua!

Cum pot publica si eu in revista?

COMANDA ANTOLOGIILE STELARIS -3 VOLUME!

Lara si David Semenescu -Invitati la emisiunea SALUT ROMANESC DIN MONTREAL partea 2-a

AL FLORIN TENE-Răspunsuri de azi pentru “Întrebări pentru mai târziu “de Mihaela CD

Trei publicații ale editurii Globart Universum premiate de Liga Scriitorilor din Romania,pe anul 2023

FASHION -ART-DESIGN

GALA LAUREATILOR *GALA ARTELOR ediția a 5-a 2024- laureații din lumea întreagă

Impresii de la evenimentul DE DOR SI DE DRAG-lansarea cărții DORUL CUVINTELOR

Impresii si felicitări primite *GALA ARTELOR ediția a 5-a 2024

INVITAȚIE DE PARTICIPARE  LA REVISTA  tipărită nr 17/2024

Lansare de carte -Dorul dintre aripi-ALEXANDRINA IURCU BALAN

Ce mai e nou prin librărie?

EMISIUNI SALUT ROMANESC DIN MONTREAL-talk-show

Doneaza din suflet pentru sufletul tau