SUFLET DE FEMEIE, MIHAELA CD,

Ed. GLOBART UNIVERSUM, 2025

poezii de suflet, pentru suflet

            Pășim pios prin acest volum în sufletul poetei, care ni se relevă în multiplele sale ipostaze: de femeie, mamă, iubită, soră, fiică, prietenă, scriitoare.

            Ne întâmpină primitor, Cuvântul Editorului Johnny Ciatloş Deak, Senior editor Globart Universum, care descrie în modul cel mai fidel ce ne oferă cartea: „o poezie cu suflet mare, o voce clară și senină în corul lumii literare contemporane, o prezență care oferă nu doar versuri, ci alinare, nu doar frumusețe, ci adevăr”, alături de Cuvântul autoarei și moto-ul relevant: „Pasul ei, sigur, ferm şi hotărât, trece cu ușurinţă peste orice obstacol şi străbate orice punte, oricât de îngustă ar fi!” (Mihaela CD)

            M-a impresionat și bucurat în același timp dedicația, mai ales că am avut plăcerea să îi cunosc pe cei doi distinși prieteni, cărora le-a dedicat acest volum: „Cu toată dragostea, dragilor mei prieteni, Mihaela și Marius Miclea, care, prin căldura, prezența și exemplul lor, mi-au marcat existența”

            Volumul cuprinde 17 capitole, care ne poartă și ne induce fiecare câte o altă stare de spirit, de trăiri, flori culese din anotimpurile vieții, ale iubirii, care bucură, transformă și înalță, aduce o cinstire vieții trăite, spre a dăinui în vers Iubirea pe care a trăit-o.

            Suflet de femeie, ne-o prezintă pe poetă, așa cum este: „Gingașă, profundă, diafană / Făptură delicată, dirijezi  / O constelație pământeană”…„Și-n toate tu ești a vieții cheie”, lăuntric, cu o  mare ce își trimite valurile spre malurile existenței.

            Iubirea  este „sculptată în a noastră fiinţă”,  străbătând în doi „troienele” vieții, „Spre bătrâneţe înaintând alene” (Conferinţa dragostei). O dragoste care „Întruchipează iubirea noastră de titani / În cor de inimi ce cântă-n rezonanţă!” (Din roșii trandafiri), care este comoara sfântă, pe care o păstrează la loc de cinste, în inima sa.

            Poeta e când: trandafir, safir, cântece, ghiocel, poezie, zână, Artizanii amorului tăcut sau „Ti-s vers, aproape de inimă”, Al fericirii impuls, e floare, un anotimp, un descântec, Ca prima oară… O dragoste împărtășită cu declarații directe: Te ador! Adoră-mă și-atât!, într-o frumoasă alternanță, prin care poeta descifrează Sensul vieții, o iubire „înscrisă în destin”, pentru care și astrele se bucură, o viață „în pas de armonie” în Al dragostei portret, cei doi fiind Un cerc perfect și „înțelept” iar Amprenta iubirii este precum un timbru, lipit pe suflet.

            Amintiri și doruri o cheamă, iar „Luna în versuri melodioase dansează” în Dans amăgitor de amintiri. Emoționant Al măicuţei dor: „Priveşti senină poze, ca o zână bună  / Şi resemnată c-un zâmbet te-nfăşori” și Pentru o clipă doar rescrie „Poeme-n limbile copilăriei”. Din Timpul cel trecut, poeta ar dori: „Mai vino mamă să îmi spui o vorbă”, Bunicule, mai spune-mi o poveste! – „Desprins din basme” –  emoție distilată, pură.

            „Veranda amintirilor” e vie, cu Ale tinereților vorbiri, Departe-ntr-o căsuţă „stă copilăria mea / Cu draga bunicuţă”. Ce frumos ne poartă poeta în copilăria ei, în copilăria fiecăruia, aprinzând dorurile care pe fiecare ne macină subtil!

            Supremă dăruire maternă, „O mamă în suprema ei iubire / Se dăruiește cu suflet și cu trup / Copilului să-i cânte-n fericire”.

            Reverberațiile iubirii vin din urmă, într-un Amor parisian, Acolo unde ne-am iubit întâia oară și unde „Plânge pământul de dor şi de drag” acolo „timpul de-nflorit, a stat în loc”. Un dans al fericirii la malul mării, într-un Amor portocaliu, cu cerul colorat, în Candoarea vieţii, unde se aude Ecoul ultimului sărut.

            Dojenind timpul, poeta aude cum Ticăie ceasul, printre Seducţii ale timpului, ca o Trecere, venită de sus, un timp care face socoteli și plin cu speranța că Ne-om regăsi pe undeva… Redă „Candoarea dragostei eterne / Cu ea noi doi ne-am înzestrat /  În versuri s-o putem aşterne” (Am obosit…), „Din stele mii să ne luăm speranțe /  Să împărțim binele ce-i în noi”. Poeta fredonează Albastrul cel albastru, „Şi-n versuri pline de armonizări” unde „inima îmi cântă-n fericire” în Rapsodii ale sufletului.

            Tema dorului revine, „De dor se frânge… val pe val”. Poeta își dorește: Dă-mi… trezirea simţurilor… „dans de nemurire a clipelor trecătoare”…„ Dă-mi măreţia îndurării şi puritatea iertării”… „Dă-mi mulţumire” …  „Şi îndreptare paşilor nesiguri spre lumină”.

            Suntem invitați și la o Nuntă astrală, cu stele și luceferi, cu zâne și zmei, în care luna valsează, lăsând „Iubirea-i adusă frenetic la mal”, pe țărmul fericirii celor doi.

            Veniți prin Cuvânt, „Din dragoste divină fost-am creați / Ca să dăruim iubirea-n Univers / Şi cu toții-n bunătate să fim frați / Din iubire să-ncropim același vers // Și lumii să-i aprindem lumină”, toate cuprinse sinergic în  Simfonia sufletului, în Alchimia iubirii, iar Toamna vieții să o transformi în plăcere.

            Savurăm Inocența amintirilor, zvon de Amintiri cu ton sonor, peste timpul care uneori trișează, trecând prea repede, care ne face să privim în urmă Copilăria, dar nepreţuit.

            Rezistentă valurilor vieții, printre Adieri din înfloriri și Anotimpurile iubirii, amintirile culminează cu Colind pentru mama, retrăind alături de ea, acel „dor înghețat și sfânt ”. Confesiunile curg limpede și firești. De-ar fi să mă mai nasc o dată, nu ar schimba nimic, ci „Aş cere timp să-mi dea, nesfârşit!”, respectând Viața, cu un singur sens.

            Printre Stropi de eleganță, Tandre momente și Substraturi în care nu se pierde, Pe margini de cer, „Sentimentele se-nvârt în spirală”… „Trăi-va printre lanuri de cuvinte / Iubirea noastră între veșnicii”. O spirală ascendentă pe o verticală existențial umană.

            În viziunea poetei, Femeia, a vieţii cheie, „Dansează-n ritmul vieţii” … „înzestrată cu o forţă divină”. Admirație și prețuire, Femeie, Dă-ți voie să fii fericită!, totul într-un Paradis de frumusețe.

            Toate anotimpurile îi sunt aproape, ea însăși un anotimp, dar într-un spectacol măreț, ne prezintă Toamna, actriță de teatru.

            Poeta are puterea de a renaște, regăsind puteri nebănuite în  primăvară, în raze de lună, în larg de mare. Alteori, înțelept ne spune: Ascult şi tac… „Firavă ca un fir de mac”… „Plăpândă floare de cais”… „Un gingaş murmur de vioară”.

            Poezii cu dedicație directă, Noi doi împreună „Și amândoi suntem o torță”… „Pe drumul vieții cârmuitor / Doar Domnul ne e păzitor” sau Tu, astrul meu, „Mi-ai răsărit a mia oară!”. „Înlănţuiți de dragoste formăm copacul”, Copacul suveran al iubirii, „Culegând mierea ca niște albine”, într-un cântec ce „în doi răsună mult mai bine!” (De ce suntem doi?).

            Cu un puternic crez, poeta înalță Rugă pentru copii, Rugă de bine, Rugă pentru încolțirea binelui, „Tu Doamne să ne ai pe toți în grijă /  Fă lumea asta împărăția Ta / Fă dintre noi ca să dispară schijă / Și gloanțe, căci în toate-i voia Ta” (Vers de jale și chin).

            Acelaşi Dumnezeu de la care „Primim o Sfântă binecuvântare”… „Din infinita Lui milostivire divină / Ne dăruieşte fiecăruia a sa iubire / Şi ne sădeşte-n sufletul fără vină / Bunătatea şi pacea întru răzbire!”,  față de care manifestă un profund respect și prețuire.

            Poeta ne îndeamnă să dăruim bunătate, să înmulțim binele și iubirea. Apelează la Ajutor celest, pentru „șansa să mai pot schimba” ceva în această lume, înțelegându-și pe deplin misiunea personală și colectivă.

            Poeta abordează probleme existențiale prezente, manifeste, ce necesită trezirea în conștiință a lumii, împrumutând  Din înțelepciunea codrilor: Treziri târzii, „Verde trezire alină pământul”. Lumea se trezește, la fel Credința-n bine și Raiul din voi. Avem nevoie de iubire, „Căci vremea libertății în pace o să vină / Cu dragoste frățească, dreptate și lumină”, să fim și să rămânem Demni pentru vecie,  Semănând pacea în lume. Iar peste toate acestea se înalță un sentiment, care le cuprinde pe toate: Acolo-i ţara, unde suntem noi! Albastrul ne cuprinde, „Fluturând iubirea noastră-n zare”, azurul, turcoazul, îi îmbracă ființa, în suflet purtând Aceeași primăvară, marea fiind martora iubirii lor, pe care plutește nava iubirii lor, A sorții navă, iar El – „Ești …soarele de vară!”, Ești raza mea de soare. Frumoasă promisiune: Am să te-aştept, … „şi-n întregul univers / Şi-am să colind împreună cu vremea / Să te găsesc prin poezie şi prin vers!”

            Neuitări adânci: Pierderea tatălui a constituit o grea suferință. Poeta ne poartă Pe vechi alei de dor sau „Azi Tată este ziua ta / Spre cer la tine ore-n șir privesc”. Dor de tata, un dor ud, plin de lacrimi și absență.

            Dar Gânduri colorate îi însoțesc pe Cărarea vieţii noastre, binecuvântați cu o frumoasă iubire, flori de iubire adunate în inima sa, totul în Aventura iubirii, seducătoare și celestă. Și chiar dacă uneori vremurile-s grele, Din iernile inimii unde e atâta jale, Aştrii cereşti ne îndeamnă să iubim.

            Trăim într-o lume în care „Antihristul pare a veni” (Rostul nu ni l-am făcut).… și Câte puțin ne moare cerul. O dorință a eliberării planează, „Pământul întreg azi oftează /  Din ceruri îngerii ne plâng” în Crângul eliberării, … „Cere destinului Drept de apel”. O planetă plină de neiubire, Planeta iubirii dezmembrată.

            Dar poeta conchide justițiar: N-am timp să pierd, „Acum, e vremea de iubire”.

            În această lume întâlnim un amalgam de sentimente, de trădare, însingurare,  „Sufletu-şi plânge astăzi frumuseţea / Căci ai ajuns Al fericirii tale inamic”, iubirea a ajuns o jucărie, dar din Cioburi de iubire, ea poate să se înalțe, O șansă unică venită de sus și să trăiești prezentul Scriind fericirea.

            În această trezire planetară, atât de dorită și de necesară, asistăm și la Trezirea poetului. Versurile sale cuprind sentimente, emoții vii şi trăiri. Poeta se vede lacrimă de stâncă, inimă și plânset, doină și râset, scoică, rază de primăvară, căldura ascunsă în pâine, „Un vers plutind pe-o barcă Sunt tot ce-aș putea eu fi!”, „Din harul scrisului primit în dar / Azi, vă dăruiesc slove în buchet / Mesajul de iubire-i tot mai clar / Primit în fluviu, ambalat cochet // Vi-l transmit cu dragoste frățească  / Să-l dați să-l înmulțiți dacă puteți  / Asta-i forța voastră pământească / Atâta cât trăiți… şi cât sunteți!” (Transmiţând iubirea).

            Înțelege pe deplin Rostul iubirii din suflet!, „Iubirea-i sfântă / Și nimenea din suflet nu ţi-o poate lua”. Am venit aici să învățăm Lecția Iubirii, o lecție de dat mai departe.

            Un volum bogat în trăiri, ridicat precum un castel al sufletului, presărat cu o multitudine de construcții estetice din cuvinte, ce îți creează și îți transmit stări de spirit unice: „Timpul gri ce-l toarce fusul” (Al vieţii trandafir); „inima în franjuri de tristețe” (Dragoste cu spini trandafirii); „Sărutul lunii” (Comoară, doar iubirea ta); „Pe harpa norilor divini” (Sensul vieţii); „Din lutul dragostei” (Ale iubirii noastre semnături); „timp trișor” (Amintiri cu ton sonor); Faleza vremii.

            În acest volum, o cunoaștem pe poetă chiar prin portretul realizat de dumneaei, care se dăruiește pe toate planurile. O scriere care te cucerește și te acaparează total, prin vers, confesiune, mesaje. O paletă de atitudini, din postura celei care scrie, analizându-se, înțelegându-se, dăruindu-se și iubind. O mărturisire a inimii, un dinamism lăuntric, o modelare a sufletului după jocul în care uiţi de tine şi trăieşti prin celălalt, laolaltă, dăinuind prin simplitate şi adevăr, cuantificând totul în picături de fericire, în bucuria de a trăi.

Poeta ridică din cuvinte un Castel al sufletului, printr-un Regal de Poezie, într-o Horă a iubirii. Ne-am prins și noi în această Hora a Iubirii, aducătoare de virtuți umane curate, de armonie, echilibru și frumusețe, de Lumină și de bunătate, într-o muzică lăuntrică, sfințitoare și plină de divin.

Poeta ne prezintă iubirea cu toate formele ei, ca o interfață între omenesc și divin. Deschide ferestre spre cer, spre cerurile ei, din sufletul său, dar și spre sufletele noastre, într-o rezonanță subtilă și tăcută, aducătoare de pace și bucurie și cu sentimentul deplin al împărtășirii, spre a fi deplină bucuria. Un prilej de regăsire prin poezie, pe care o respirăm prin lumina sufletelor noastre.

            Cartea este o pledoarie pentru Iubire și pentru Femeie, ca grație divină, cu rostul ei. Înălţată pe altarul devenirii, așa cum ne e prezentată, spiritul ei reflectă atât de bine divinul, învăluie în mister cheia pe care o poartă spre înţelegerea şi dăinuirea lumii. Ea poartă sădit în adâncul ei misterul naşterii şi al propriei fiinţe. Ea ţine lumea aproape de Dumnezeu, făcând mai uşor accesul la transcendenţă, prin sublimul spiritului, prin dragostea ca un fluviu ce inundă omenirea, mângâindu-i rănile și durerile și însingurarea.

         Așa cum reiese din volum, dragostea, ca putere divină, nesfârşită, o înalţă aspirând să facă din două fiinţe una singură, perfectă, un pas în încercarea de a vindeca lumea de cumplita degradare spirituală şi morală. În aspiraţia continuă către etern, către frumos şi transcendent, ea vede înţelepciunea dincolo de orizontul raţionalului, iar porţile templului său deschid drumul spre profunzimile fiinţei către Absolut, eliberându-se de vidul lăuntric al percepţiilor secrete şi adânci, lăsând loc divinului a cărei plenitudine îi aparţine şi prin care conştientă poate schimba şi desăvârşi lumea. Și eu cred în transformarea Lumii prin Cuvânt.

            Trăind în armonie cu Universul, rezonând cu propria fiinţare, îşi desăvârşeşte voluptatea de a trăi, plenitudinea existenţei într-o împletire  de  spirit şi materie, de înnobilare a condiţiei umane, armonizând dihotomia dintre realitatea exterioară şi lumea lăuntrică, transformând acest raport într-o legătură divină.

      Iubirea este soluţia ecuaţiei cunoaşterii, iar fericirea e consecinţa iubirii pe care ne-o dăruim nouă şi celor din jur, văzuţi ca nişte copii ai lui Dumnezeu. Ea evoluează, creşte şi trebuie cultivată, așa cum ne îndeamnă poeta. Sub aripa protectoare a credinţei, iată că iubirea  purifică şi desăvârşeşte, descoperă şi creează, dezvoltă un simţ acut al realităţii ce  o face  să trăiască amplu şi la alte dimensiuni fiecare clipă.

            Cartea ajută în descoperirea altor dimensiuni ale spiritului uman, adâncindu-se în trăiri lăuntrice, în care forţele cosmice se deschid în faţa ei, aduce o pace  plenară în care divinul coboară tainicul în inefabil, înălţându-l pe nivelurile cele mai sensibile ale spiritualităţii. O comunicare unică între universal şi natural, de ascendere către Dumnezeu, pe o frecvenţă fundamentală, aceea a materiei însufleţite, îmbrăcând-o, dându-i perfecţiunea, esenţa, unitatea şi frumuseţea. O transfigurare însoţită de starea de mister ce ne învăluie existenţa, care să deschidă calea spre adevăratele virtuţi ce le putem creşte, pentru a preţui mai mult divinitatea din noi şi a ţese din valorile umanităţii o arcă, în care să putem descoperi perfecţiunea Adevărului Unic şi raţiunea de a fi,  peste care cortina lumii aruncă un curcubeu de tăcere.

            Cu toții cunoaștem personalitatea complexă a scriitoarei MIHAELA CD, cu bogata sa activate culturală, de jurnalist, poet, cronicar, artist plastic, regizor și scenarist, promotor cultural, membru al Uniunii Scriitorilor Canadieni, al Ligii Scriitorilor din România și Președinte al World Poets Association Canada, care azi se completează prin acest volum, cu frumusețea sufletului său, pe care ne-o dăruiește prin poezie! Iată că prin poezie atingem cotele înalte ale trăirilor, scrise cu demnitatea Românului care nu uită niciodată că este român. FELICITĂRI, distinsă doamnă a scrisului românesc contemporan, MIHAELA CD! Dorim viață lungă cărții prin cititorii ei și așteptăm cu bucurie următoarele apariții editoriale!

 Prof. Aurelia Rînjea

Membru al Uniunii Scriitorilor de Limba Română

și al World Poets Association, România

Despre autoarea MIHAELA CD: 

Cv literar-artistic Mihaela CD

Profil Gold: Mihaela CD 

Referinte critice: Mihaela CD

Cv literar-artistic : Mihaela CD

Despre cartile autoarei Mihaela CD

Creatii literare: Mihaela CD

Melodii pe  versuri scrise de:  Mihaela CD

Pictura si art design by Mihaela CD

MEDIA-interviuri-evenimente