F R U N Z E    DE   A R Ţ A R de  Melania Rusu Caragioiu Imi place să merg, Să merg răscolind frunzele cu vârful piciorului … Frunzele să-mi cânte mie şi cerului, Încetişor, Încă odată, melodios şi încă odată… Nu ştiu cum se desprind frunzele… Ele mă văd şi se avântă în calea … Continuă lectura F R U N Z E    DE   A R Ţ A R →

TOAMNĂ DRAGĂ Autor: Teodora Chiric Toamnă scumpă și bogată Tu ne-aduci de toate, S-avem masa îmbelșugată Când vântul va bate Și va viscoli zăpada Făcând pe ferestre, Steluțele din zăpada Clădite cu sârg măiestre... În aceste timpuri grele Numai Domnul știe, Ci-o fi cu zilele mele Eu am o mare datorie... S-adun fructele de toate … Continuă lectura TOAMNĂ DRAGĂ →

Mai cade o frunză de dor Autor: Mihaela CD  Și iarăși mai cade o frunză Și verdele crud tainic plânge  Se-ngână tomnatecă pânză Pe-alei înroșite de sânge...  Ne doare teribila toamnă Pașii ei curg în arc de compas Frumoasa și bogata doamnă Înaintează lin... pas cu pas Dar nu-i pe vecie nici toamna Că-n rugină pașii se-mpletesc  Pășește sleit și ea,doamna Când … Continuă lectura Mai cade o frunză de dor  →

          SE SCUTURĂ ÎN TOAMNĂ... Autor: Aurelia Oancă Se scutură în toamnă trandafirii, Cu lacrimi de petale duse-n vânt, Au fost frumoși dar asta-i legea firii, Să-și lase frumusețea la pământ.   Căci din pământ răsar ca o minune Și-n razele de soare strălucesc, Culori aduc din tainica genune Și le … Continuă lectura SE SCUTURĂ ÎN TOAMNĂ… →

Mai stai o clipă toamnă Autor: Aurelia Oancă Mai stai o clipă toamnă și pictează În tonuri calde frunzele ce stau, Cu fața lor spre soare și oftează, Că-n trupul lor un verde nu mai au.   Buchetele de aur și rugină S-au așezat pe ramuri care știu, Căci după toamnă iarna va să vină, … Continuă lectura Mai stai o clipă toamnă →

    ÎN FIECARE FRUNZĂ   Autor: Aurelia Oancă În fiecare frunză e o doină, În fiecare rază un sărut, Și-n vântul care bate fără noimă Se-aude glasul codrului trecut.   În susur de izvoare se alintă Tot dorul izvorât din rădăcini, Cu șoapte mute ramurile cântă Durerea provocată de haini.   Covorul roșu ce … Continuă lectura ÎN FIECARE FRUNZĂ →

Clepsidra zdrobită    Autor Mihaela CD   Afară mai tace o clipă Și-adoarme un alt '' TE ADOR'' Din vară făcut-am risipă Și-ngheață în clipe de DOR   Clepsidra se-ntoarce zdrobită Nisipu-i sfârșit și-necat În marea de lacrimi scrobită A frunzelor care-acum tac   Se-ncinge un vifor pe-afară Și mătură tot din culori Zâmbetu-i trist,de ocară Verdele plânge-n ninsori   … Continuă lectura Clepsidra zdrobită    →

BRUN SĂRUT Autor Mihaela CD Brunul sărut atinge pământul În valsul fin de spectator Dulcele verii-l duce vântul Soarele fuge dup-un nor  Toamna venit-a devreme Rugina ne crește în noi Ne plouă în suflet poeme  Cu gust de noroi și de ploi Și viața se stinge cu clipa Ce-adoarme prin stufăriș Căldurii  i s-a frânt aripa În … Continuă lectura BRUN SĂRUT →

Plânge toamna  Autor Mihaela CD   Plânge toamna veștejită În spectacolul grotesc Cade-o frunză pricăjită În alaiul brun domnesc   Plânge luna și pământul Plânge satul românesc Hora ce-o încinge vântul Printre ramuri ce doinesc   Limba ceasului ajunge La hotarul... hibernal Plânge tot și-n inimi curge Mustul acrișor... final   Dar surâsul nu dispare În perfidul … Continuă lectura Plânge toamna  →

Dragi prieteni,  Va aduc in dar cateva dintre poeziile  dragi sufletului meu ... Pași de catifea    Autor Mihaela CD Văd pașii tăi cum repezi au trecut Prin agonia frunzelor de toamnă S-au tot grăbit…, nu i-a durut…  Că vine-o toamnă și-apoi altă toamnă.. Irepetabili zvelții pași de-atunci Ai vrea să-i chemi însă nu-i chip … Continuă lectura Poezii de toamna cu Mihaela CD →

  DECLARAȚIE DE DRAGOSTE Autor: Aurelia Oancă Am adunat noian de amintiri, Pe care le-am depus într-un album, Cu zile reci dar și cu dragi iubiri, Care s-au risipit pe-al vieții drum.   Tu, toamna mea cu frunze colorate Adună-mi amintirile-ntre foi Și du-le-n lume pe cărări uitate, Acolo să trăim din ele noi.   … Continuă lectura DECLARAȚIE DE DRAGOSTE →

    TĂCEREA TOAMNEI Autor: Aurelia Oancă Tăcerea toamnei numără secunde, Ce le străbate-n tihnă timpul greu, În inimi și în suflete pătrunde Un dar bogat, trimis de Dumnezeu.   În vălul ei se-adună mii de stele, Ce în culori bogate poposesc, Și-n părul ei cu străluciri rebele Se plimbă pasiuni ce-ademenesc.   Sub geana … Continuă lectura  TĂCEREA TOAMNEI →

  A RUGINIT FRUNZA ÎN VII Autor: Aurelia Oancă Coboară pe o rază printre frunze Superba doamnă cu un păr roșcat, Așează peste toate calde buze, Apoi în struguri pune parfumat Nectar ce zace-n boabele alese, Ce stau la soare să mai ia din el, Dulceața verii, care-apoi culese, Vor fi-n butoaie vinul tulburel. În … Continuă lectura A RUGINIT FRUNZA ÎN VII →

  TOAMNA ÎN OGRADĂ Autor: Aurelia Oancă Își plimbă toamna pașii prin ogradă Și-și lasă boarea peste tot ce-i viu, Porumbului îi face-o brună coadă, Iar din pănuși, veșmântul fistichiu. Mai pune galben strâns din curcubee Peste dovlecii care zac pe jos, Adună zâna cucurbitacee În sacul ei cu frunzele pe dos. Apoi mai pune-n … Continuă lectura TOAMNA ÎN OGRADĂ →

  CU ZÂMBETUL FURAT... Autor: Aurelia Oancă Am invitat-o azi pe o terasă, La o cafea și fructe ce s-au copt, Pe toamna mândră, veselă crăiasă, Ce poartă-n plete ruginiul tot. Ea, n-a venit dar a trimis doar vântul Cu niște frunze roșii de arțar, I-am auzit în foșnete cuvântul, Care-mi trezise stropul de amar, … Continuă lectura CU ZÂMBETUL FURAT… →

  O FRUNZĂ RUGINITĂ Autor: Aurelia Oancă O frunză ruginită se ascunde În cartea vieții mele, tremurând, Apoi în suflet trist ea îmi pătrunde Și pe aripi de vis pătrunde-n gând. Din ochiul toamnei cade perla mică Peste-al ei verde care-a ruginit, Între nervuri strecoară stropi de frică, Apoi își lasă viața-n infinit. Sub pașii … Continuă lectura O FRUNZĂ RUGINITĂ →

  PRIVIREA TOAMNEI Autor: Aurelia Oancă Când m-ai privit cu ochii tăi albaștri, În care cerul lin a adăstat, Pe cerul meu au strălucit doi aștri, Ce au pătruns în sufletul curat. Din înălțimi ai risipit zenitul, În care curcubeul s-a urcat, Apoi ai ruginit tot inifinitul Ce peste toate-un praf a aruncat. Pe verdele … Continuă lectura PRIVIREA TOAMNEI →

    ÎN AȘTEPTAREA TOAMNEI Autor: Aurelia Oancă În așteptarea toamnei în natură, Toți pomii se pudrează c-un parfum, Purtat de toamnă-n pletele ce fură Câte-un bagaj de frunze moarte, scrum. Pe marginea de drum se-aștern covoare, Țesute în culori de roșu-aprins, Cu petele de galben de la soare Și cu un brun ce parcă … Continuă lectura ÎN AȘTEPTAREA TOAMNEI →

  ARPEGII DE TOAMNĂ Autor: Boțoroagă Adina Nicoleta Ieri erau flori pe câmpii Astăzi, frunze arămii. Ieri era doar armonie, Astăzi, e melancolie.   Pădurea mie-mi şopteşte ”Vreau căldura înapoi!” Iar eu răspund cu tristeţe: ”A venit toamna la noi!”   Azi e frig şi nori şi vânt, Este toamnă pe pământ. A-nceput să cadă … Continuă lectura ARPEGII DE TOAMNĂ →

                    Vine, Doamne, toamna...                Autor: Titina Nica Țene                   Vine, Doamne, toamna iarăşi peste noi,                 ni  se duce viaţa, încă un pic, spre seară,                 florile   pe câmpuri aşteaptă să moară,                 rămânând  la suflet pustiiţi şi … Continuă lectura Vine, Doamne, toamna… →

                                                                       A venit toamna Autor: Titina Nica Țene                                                                 A venit toamna  încă o dată                                                                 am mai îmbătrânit puţin                                                                 sunt un şurub ce-a ruginit în poartă                                                                 şi scârţâie-n prelung suspin.                                                                 Aleargă frunze pe asfalt                                                                 şi se lipesc de el, prea ude,                                                                 când curge ploaia din înalt                                                                 fiorul toamnei … Continuă lectura A venit toamna →

Amurgul toamnei Autor: Petraru Valentina O frunză ca o balerină, Dansează ușor prin grădină Se învârte-n cerc de mii de ori Și atinge pământul în zori. Natura are farmec și culoare, În orice zi e sărbătoare Ne încântă privirea mereu Și sufletul, ca un curcubeu. Sfârșitul de toamnă târzie, E o frumoasă poezie Covor de … Continuă lectura Amurgul toamnei →

Toamnă de vis Autor: Petraru Valentina Trăiesc aceasta toamnă, ca un vis Desprins ca din celestul Paradis Cu soare blând și adieri de vânt, Covor moale de frunze pe pământ. Pictează Dumnezeu peste livezi, Peste podgorii, peste tot ce vezi Un tablou în tonuri pastelate, Și flori de crizanteme parfumate. Gutuile ca niște felinare, Cu … Continuă lectura Toamnă de vis →

Fir de iarbă.... Autor: Teodora Dumitru Fir de iarbă ofilit, Iată toamna s-a grăbit Să coboare și la noi Uitînd desaga cu ploi! Te-a uscat vântul nebun Care a trecut pe drum, Apa n-ai la rădăcină Dar tu nu ai nici o vină! Seceta crapă  pământul, Soare e și bate vântul Și te-a ofilit devreme … Continuă lectura Fir de iarbă…. →

PLÂNGE TOAMNA PRINTRE RAMURI Autor: Aurelia Oancă Îmi plânge toamna printre ramuri nude, Suspinul ei se-ascunde-n lacrimi sure, Pierdute de un nor ce nu aude Durerea ei și-a frunzei din pădure. Cu ceață deasă s-a-nvelit pământul Și tremură sub frunzele ce mor, În zare zboară trist acum cuvântul Ce are-ntr-un bagaj nestinsul dor, De zile … Continuă lectura PLÂNGE TOAMNA PRINTRE RAMURI →

NOIEMBRIE, AȘA SE-ARATĂ Autor: Aurelia Oancă O luptă aprigă se duce Pe bolta cerului de-azur, Explozia de nori produce Fantasme dure în contur. Se zbat troienele de aburi, Sub raza soarelui dansând, Crează chipuri de balauri Îmbrățișați, în fum luptând. Vârtej crează în natură, Oglinda apei o zăresc, Privesc în ea adânc, cu ură Și … Continuă lectura NOIEMBRIE, AȘA SE-ARATĂ →

Frunze-n vânt Autor: Teodora Dumitru Calcă-n degete pe frunze, Ai grija să nu le doară Fiindcă ele sunt pătrunse De tristețea lor amară! Nu strivi sub talpa ta Visele ce le păstrează Fiindcă pe sub bruma grea Le alină când oftează! Peste ele treci ușor Ca un fluture prin aer Ascultand tristețea lor Parcă toarsă … Continuă lectura Frunze-n vânt →

DIN AUR GALBEN Autor: Aurelia Oancă Azi soarele își scrie poezia Pe luciul apei, cu priviri de jar, Iar pomii galbeni cântă melodia „Se scutură o frunză, iar și iar”. Cu aurul ce toamna îl aduce Se-mbracă pomii toți, pentru concert, Vioara veche, sunete produce Ce se aud ca un preludiu cert, La tot ce … Continuă lectura Din aur galben →

Ploi de frunze colorate Autor: Teodora Dumitru Nu mai sta pe gânduri multe Este toamnă, e frumos Lasă-ți inima s-asculte Un concert melodios! Vino, acum, aici cu mine Pe sub ploile de frunze, Vino...cât mi-e dor de tine, Nu-mi lăsa ganduri confuze! Când a toamnei dulce strună Cântă-a dor și-a alinare Vreau ca să mă … Continuă lectura Ploi de frunze colorate →

BUN E VINUL GHIURGHIULIU Autor: Aurelia Oancă În struguri Dumnezeu a pus, Nectarul dulce al naturii, Din raze calde e compus Și din adâncul bătăturii. Esența tainei ce-a crescut Pe vița cea de vie, În bobul dulce s-a născut Ca semn de bucurie. Din teascul mare curge-ncet Licoarea ce va face, În mari butoaie, un … Continuă lectura Bun e vinul ghiurghiuliu →

DAR PÂNĂ VINE PLOAIA Autor: Aurelia Oancă De unde are toamna atâta frumusețe? Din care cer își cerne podoabe de culori? Presară peste toate aprinsă tinerețe, Dar mai ascunde-n ele și zile cu fiori. Din mantia ei lasă peste păduri nuanțe De roșu care arde privirile zâmbind, Adună peste toate, în picături speranțe Și mai … Continuă lectura Dar pana vine ploaia →

Tablou de toamnă Autor: Petraru Valentina Pictează toamnă un decor,Cu multe tonuri arămiiPeste pădure, peste vii,În nuanțe galben-ruginii. Ard gutuile în pară,Printre crengile golașeFrunzele încet coboară,Grațioase și gingașe. Miresme coapte ne îmbieSă savuram aroma lorSe coc și strugurii-n vieȘi curge mustul acrișor. Frumos e al toamnei covorPrintre castanii stacojiiSe aude țipăt de cocorSufletele-s triste și … Continuă lectura Tablou de toamnă →

Toamna mea cu nostalgie... Autor: Teodora Dumitru Toamna mea cu nostalgie În suflet și-n poezie, Păsările ți-au plecat, Codrii ți s-au despuiat, Pe sub pătura de frunze Multe doruri stau ascunse! Caut şi eu dorul meu, Sub, veșted frunzișul tau, Dar greu este de găsit, Timpul, dorul  l-a cernit. Toamne multe au trecut, Să-l găsesc … Continuă lectura Toamna mea cu nostalgie… →

POVESTEA UNEI FRUNZE Autor: Aurelia Oancă Pe chipul ruginit al unei frunze, Pudrat ușor, cu stropi de brumă rece, Iar peste trup, veșmânt de buburuze, Coboară-ncet și timpul care trece. Din lacrima pierdută în cădere Se varsă o poveste de demult, Ne lasă triști și fără vreo părere, Al frunzei zbucium și al ei tumult. … Continuă lectura Povestea unei frunze →

Brumar Autor: Petraru Valentina Luna lui brumar sosește Cu peteala argintie Cerul parcă ne-nveleste Cu mantia plumburie. În rafale bate vântul Toți copacii dezgolește Să acopere pământul, Covor moale pregătește. Vrabiile-nfrigurate, Pe sub stresini, stau acum Au și cuiburi pregătite, Fiindcă iarna e pe drum. Crizantemele regine Prin grădini, stau în buchete Și ce dacă … Continuă lectura Brumar →

FĂRÂME DE CULOARE Autor: Aurelia Oancă Cu pași tăcuți se plimbă anotimpul Și mai aruncă dintr-un sac, culori, În frunzele ce mor, notează timpul, Poveștile de viață puse-n flori. Covorul care se așează-alene Peste speranța verde ce mai plânge, Dorind un strop de viață printre gene Și-n seva care li se varsă-n sânge. Cu trupul … Continuă lectura Farame de culoare →

Amurg de toamnă Autor: Teodora Dumitru Bate ceasul, timpul trece, orele se scurg, Vântul suflă, vremea-i  rece seara în amurg. Pleacă soarele, aleargă  spre tărâmuri noi Un tablou pictat în roșu pe-a cerului foi! Pe sub el în depărtare  scrise din condei Şir de păsări călătoare pier în ochii mei. Se întrec cu infinitul plutind … Continuă lectura Amurg de toamnă →

PICTURA TA... Autor: Aurelia Oancă Mai lasă-mi toamnă verdele prin frunze, Să mai respire zile de frumos, Să fie vieții bune călăuze, Nu le așterne în covor pe jos. Pictura ta mai poate să aștepte, Sub soare cald să mai dansăm puțin, A timpului cărări să fie drepte, Iar noi să mai trăim viața din … Continuă lectura Pictura ta →

Anotimpul sufletului meu Autor: Petraru Valentina Plăcută toamnă caldă, luminoasă Nu a mai fost de mult așa frumoasă, Născută-ntr-o toamnă sunt, se știe Mi-a dat din romantismul ei și mie. E zarvă-n copacii de pe alei, Un stol de grauri a poposit în ei Se pregătesc intens de drumul lung, Fac lecții de zbor cu … Continuă lectura Anotimpul sufletului meu →

OFTEAZĂ COPACII Autor: Aurelia Oancă Oftează copacii cu trupul golit De haina cea verde ce plânge, Privind în oglinda ce-abia s-a ivit, Sub stropii de ploi ce o frânge. Cu ochii ce stau și privesc înspre cer, Își spune poemul o frunză, Mai are surori care tac, apoi pier, Dar sunt pentru ploaie, o muză. … Continuă lectura Ofteaza copacii →

MARE ARTISTĂ TOAMNĂ!Autor :  Valer Ariton Mare artistă ești, frumoasă toamnă! Pictezi pădurea în multe culori; Tu te prezinți la timp, ca mare doamnă; Ne umpli de melancolie uneori. Grădinile le-mbraci de sărbătoare, Le-mpodobești cu roade și cu flori! Aduci zile cu ploi, dar și cu soare; Trezești oamenii harnici până-n zori. Tu îndulcești a … Continuă lectura Mare artista toamna! →

Te-ntreb frunză arămie. .. Autor: Teodora Dumitru . Te-ntreb frunză arămie de unde-ai luat culoare? Ești atât de minunată parcă ai fi scăldată-n soare! Vreau și eu culoarea ta să o port la anii mei Când mă plimb cu dragul meu pe-nsoritele alei! Te-ntreb frunză întomnită unde-i verdele tău crud? Unde-s trilurile toate care nu … Continuă lectura Te-ntreb frunză arămie. .. →

Flori de toamnă Autor: Teodora Dumitru Uite, acum pe strada mea Înfloresc altfel de flori, Le privesc și inima Parcă simt că-mi dă fiori! Au luat culori din soare Și s-au așezat pe jos, Floare dragă lângă floare, Un covor așa frumos !!! L-a țesut toamna pătrunsă Cu sclipiri de brumă deasă Și în fiecare … Continuă lectura Flori de toamnă →

LASĂ-MI TOAMNĂ... Autor: Aurelia Oancă Lasă-mi toamnă o fărâmă din seninul de azur,Bucuria tinereții din petale s-o mai fur,Și din zilele de vară, să mai iau parfum de dor,Să închid într-o cutie, amintirile ce mor. Lasă-mi toamnă jarul tainic și puterea de-a iubi,Să mai pun cununi de floare, peste tot ce va rodi,Să îmbrac haina … Continuă lectura Lasa-mi toamna… →

Toamna cea bogată! Autor: Teodora Dumitru Are toamna mea de toate, Multe fructe și bucate! Are nostalgii și dor Pentru omul călător! Are cer senin când vrea Dar are și vreme rea, Cu ploi multe și cu frig, De necaz vara o strig! Are toamna frunze reci Risipite pe poteci Și copacii goi golași În … Continuă lectura Toamna cea bogată! →

Toamnă la malul marii Autor: Teodora Dumitru Şi la malul marii noastre A sosit toamna zurlie, Valurile ei albastre Au iz de melancolie! O privesc, e supărată Citesc vuietul din val Ce tristețea și-o arată Când se-apropie de mal. Este toamnă și la mare Briza aspră te pătrunde, Este rece , blândul soare Din căldură … Continuă lectura Toamnă la malul marii →

PETALE RUGINITE Autor: Aurelia Oancă Se-mbracă iar natura în culoare, Își schimbă pomii haina-n ruginiu, Pe ramurile lor o altă floare Se-aprinde-ntr-o nuanță,roșu-viu. Petale ruginite cad de-a valma, Covorul roșu este-acum pictat, Cu trena doamnei și frumoasei, Toamna, Ce trece peste toate, nonșalant. Din frunze verzi mai face evantaie Pe aripă de vânt pudrat cu … Continuă lectura Petale ruginite →