Iubirea de Om Bun

 

Iubirea de Om Bun

Autor: Mihaela  CD 

 

Te-ntrebi ades ce e iubirea?  Si ce-ai facut s-o meriti tu ?

De ce intreaga omenire se-nvarte in cerc, nu numai tu?

Pe ai tai parinti ii iubesti tare pentru ca viata ei ti-au dat

Si-i  ai aproape langa tine,  cat esti copil ,la tine-n sat.

Cand vine vremea sa-ti iei zborul iubesti dinnou dar in alt fel

Fiori si fluturi simti in tine  atunci  cand te-apropii de El.

El,  este sotul tau , barbatul care, tu  ti l-ai ales acum

Sa mergi cu el  tinandu-te de mana , pe-al vietii drum.

Si-apoi mai este o iubire , cea de bunici si cea de frati ,

Ce-ti sunt,  cu  totii de-o fiinta  si ce-ti ofera  al lor brat.

Vine apoi si clipa-n care o binecuvantare  sfanta ai sa primesti,

Iubirea de copii este cea care,te schimba mult, nu poti s-o-nlocuiesti

Pe prieteni ii iubesti deopotriva ca-ti sunt alaturi la bine si la necaz,

Sunt oameni dragi care iti sunt aproape sa-ti stearga lacrima de pe obraz 

Iubesti si florile si firul ierbii  , natura-n general,  tu o iubesti

De esti Om Bun iubesti chiar si ograda in care ai uitat sa mai alergi

Cand anii trec… cu bune si cu rele, tu-mbatranesti… copii-s mari ,

Devii bunic si -mpartasesti o altfel de iubire , pentru nepoti , fara hotar !

L-apusul vietii tale insa, te-ntrebi  in soapta ne-ncetat , bilantu-ti faci ,

Si-aduni in minte tot ce in viata ti-a fost dat, Te-ntrebi incet : a meritat?

Raspunsul la-ntrebarea asta, e unul singur ,pe care ti-l spun acum ,

De pui samanta buna, cu iubire,poti sa culegi roade , De esti Om Bun !

 

De acelasi autor: 

Viata nu-i decat o statie

Poveste de iubire

Umbrela dragostei