Jumatatea mea

Autor : Aurelia Oancă

În prag de seară am deschis o carte,
Voiam să-mi las un gând să țeasă,
Povestea noastră ce e doar o parte
Din taina nopții și a ei mătasă.

Un trandafir mi-a însoțit plimbarea
Cu ochii peste rânduri și cuvinte,
În lampă se juca ușor culoarea
Liminii ce făcea să-mi vină-n minte,

Un om iubit, al meu suflet pereche, 
Ce-l caut de o viață, chiar și-n vise, 
Îmi sună glasul lui lângă ureche
Și-mi spune că iubirile-s permise.

Așa știu eu să înțeleg iubirea
Cu șoapte spuse și cu-mbrățișări
Ce-ți trec prin suflet, asta e menirea
În tainele iubirii și-n visări.

Mă vei ierta, de am greșit, iubite ?
Poate am pus prea multe în cuvânt, 
Voiam în viața mea să te invite, 
Voiam iubirii să-i fac legământ.

Când flacăra din lampă-ncet se stinge,
Pun trandafirul ca un semn de carte, 
Ascund iubirea ta în piept și-n sânge, 
Acolo să-mi mai spui că îmi ești parte,

Că-mi ești în lumea asta jumătatea,
Că-mi ești în suflet omul meu cel drag, 
Astfel se va uni în mine partea
Ce-i lipsă și ce o aștept în prag !

Autor : Aurelia Oancă