Saniuta

 

 

Saniuta

Autor: Aurelia Oancă

 

Săniuța mea e mică

Dar eu o iubesc,

Și deloc nu-mi este frică,

Atunci când ea mă ridică,

Și plutesc.

Săniuța pe zăpadă

Lunecă ușor,

În troian s-au strâns grămadă

Fulgi de nea ce-au prins să cadă

Dintr-un nor.

Când buluc au dat într-însul

Sute de copii,

Ce țipau și râsul-plânsul,

I-apuca ieșind dintr-însul,

Mai zglobii.

Cu mânuțele-nghețate

Plâng cei mititei,

Căutând mănuși, dar toate,

Erau ude și-nghețate,

Iarnă-i, ce mai vrei!

Apoi bat la uși de grabă

Cerând ajutor,

Mamele n-au altă treabă,

Deschid uși în mare grabă,

Vin de zor.

Când se află la căldură

Și s-au dezghețat,

Sunt eroi a căror gură,

O oprești c-o prăjitură,

Bună de mâncat!

 

Autor: Aurelia Oancă

2012