DOAMNE,FĂ-MĂ FIR DE IARBĂ-N VÂNT
Autor: Maria Nedelcu
Doamne,fă-mă fir de iarbă-n vânt,sau un spic de grâu pe câmp
Te rog Doamne,dă-mi putere,un izvor cu apă sfânt
Sus pe munte,sus pe pisc,de tine aproape sunt.
Fă-mă lacrimă-n potir,să le plângă al meu iubit.
Azi să nu mă pierd în vânt,mai dă-mi viață de trăit.
Dă-mi și forță,să-mi duc crucea și atunci când mi-este greu
Tu ridică-mă mereu…,grijă ai de anii mei…
Căci viața m-a tot bătut,multe nu mai pot să duc.
Umerii adânc se-nclină,crucea tot mai grea o simt
Și puterea azi mă lasă,fă-mă Doamne mac pe câmp.
Vântul să-mi adie-ncet,peste pletele cărunte
Că mi-a trecut tinerețea,tot cu dor și suferință.
Dă-mi Doamne aripi de înger,spre înnalturi că să zbor
Să ating cu-a mele aripi,stele prinse sus pe cer.
Azi mă-îmbrăca-n curcubeu bucuria să mai simt
Mi-au crescut șuvițe ninse,viața-n fugă mi-a trecut.
Să renasc azi prin iubire,Doamne tu le faci pe toate,
Dă-mi un strop de mângâiere,și altul de sănătate.
Și să evadez din suflet și să mă ascund departe,
Unde chinul nu mă vede și nici viața nu mă bate.
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Poezii pentru sufletul meu 