Prin straini

Autor: Maria  Nedelcu 

Ninge astăzi,peste zări eu privesc din nou cu dor,
Viscolește în suflet iarna,ninge peste amintiri,uitări. 
Sărbători aproape sunt si colinde din străbuni,
Nu le simt parfumul drag,prin străini acuma plâng.

Unde voi petrece eu,tu pe unde-mi esti acum,
Voi urla în noapte lung,dorul tu nu imi mai simți.
M-oi gândi iarăși acasă,voi visa din nou la noi;
Ai uitat de mine acum,ninge cu fulgi albi și moi…

Prin străini,nu-i țara mea,nici ai mei copii nu sunt
Nu sunt mese întinse aici,nici pahare ca să-nchini.
Nu-s colinde dulci,ca in țara mea frumoasă,
Prin străini pribeag ești azi,un nimic ce nu contează.

Vreau colinde-n al meu suflet,glasul vreau să îți aud,
Să simt viata românește,tu cu mine azi să-nchini.
Pe străin nu-l mulțumești și te simți un venetic,
Inima mi-e frântă azi,gândul nu imi este bun.

Crăciunul e foarte aproape,e crăciunul prin străini,
Lacrimile pe-a mea față,trist,din nou acum se scurg.
Masa ți-e săracă tare,tu suspini și înghiți în sec ,
Vreau să fiu acum acasă,cu ai mei toți dragi la un loc.

Să aud colindători cum vin și la ușa mea,
Să-mi cânte duios colinde,ce anunță pe Hristos.
Aici nimeni nu-i pe stradă,și colindători nu vezi,
Am amar suflet străine,și mi-e frig în sufletel.

Ochii,eu spre cer mi-nalț,la steaua ce-a răsărit,
Gândul tot mai iute fuge,la orașul meu iubit.
Aștept să vină dimineața,ca să mă trezesc acasă,
Să simt cum câinii imi latră,când colindătorii pasă.

Dar mă simt dezamăgită,mă trezesc în frig și plâng 
Triste,sfinte sărbători,dar si eu străină sunt…
Aștept o vorbă bună de la tine,sufletu-mi amar s-alini,
Să simt că nu-s moarta aievea,si că dragă incă-ți sunt.