Cadere libera

CĂDERE LIBERA

Autor: Gabriel Ionescu 

 

Mă simt ca o iubire cu aripi larg deschise,

Atât cât pot, te prind. Încerc să te salvez .

Sunt Înger sau sunt Demon, sunt vorbele prezise,

In cartea de iubire ce eu, ţi-o înmânez.

Mă prinde deci, iubito, când îţi întind aripa,

Tine-te bine-i sigur, căci eu chiar te susţin,

Increde-te în mine şi nu îţi pierde clipa,

Nu ştii, dar eu, doar ţie, îţi sunt de azi destin.

Căci doar iubirea mea, îţi poate fi salvarea,

Atâta pot să spun şi vreau ca să mă crezi,

Destinul ne-a unit. Şi-i sigur, depărtarea,

E întuneric pentru, tot ce tu luminezi.

Renunţ total la Demon şi îţi rămân doar Inger,

Eu care-am fost păcatul. Chiar cel primordial,

Lacrima ta mă doare, mă face ca să sânger,

Iar fericirea ta iubito, o am ca ideal

Bineînţeles, eu singur, îţi voi veghea căderea,

Ea îmi va fi speranţa-ntr-o dulce lunecare,

Rămâne doar FEMEIE, să ai şi tu plăcerea,

Aşa fiind, sunt gata, să zbor din nou spre soare.