Pareri de rau

PĂRERI DE RĂU

Autor: Aurelia Oancă

Cândva, demult, când razele de soare
În plete mi se ascundeau, dansând
Și când lăsam toți fluturii să zboare
La mine în stomac, apoi în gând,

Credeam că lumea este minunată
Și oamenii sunt buni și iubitori,
Dar viața se grăbește și-ți arată
Că foarte mulți sunt numai buni actori.

Când vezi cum cade mască după mască
Sub care vezi apoi un chip hidos,
Ce te privește cu un ochi ce cască
Un hău imens în omul tău frumos.

Atunci nu mai ai timp să furi clipite
Din caierul de vreme-nfășurat,
Apuci din zbor fărâmele pripite
Și aruncate-n visu-ndepărtat.

Așezi apoi, petală cu petală
Și floarea tinereții o compui,
Dar când termini, a timpului vestală
Te părăsește, iar tu te supui.

Lași vântul să-ți împrăștie visarea,
Lași timpul să se joace-n oful tău
Și raza de la soare, și uitarea
Să te cuprindă cu păreri de rău !

De acelasi autor : 

Spectacolul iernii

Geometria sufletului

Pagina Aurelia Oancã