O mare de nisip

O MARE DE NISIP

Autor: Mircea Trifu

Stau aici și mă gândesc la mine,
Încerc să aflu ce-am avut în minte
De n-am făcut o albie din tine,
Să-mi curgă lava dulcilor cuvinte.

Și inima mi-o simt cum se albește,
De nu mai bate iar în pieptul tău,
E-atâta iarnă-n ea, dar se topește,
Că-n marea ei zăpadă nu sunt eu.

Sunt răbdător, o viață și o clipă,
O să aștept, dar poate cu-n alt chip,
Ai să mă știi, căci am să fac risipă,
În marea ta cu țărmuri de nisip.

Cu brațele-ți întinse și bronzate,
Vei coborî, gingașa mea, în goană,
Te vreau o zi și-n fiecare noapte
Să fii iubită-n lumea mea orfană.

Și-nchis ca-ntre coperțile de carte,
De gura ta geloasă iar mă soarbe,
Să mă reciți și te-oi lega în șoapte,
Cu mâinile din versurile oarbe.

De acelasi autor: 

Mi s-a mai stins o mama

Dragostea dintr-o poveste

S-a mai nascut un dor