Rasul si lupul

Râsul şi lupul
Autor: Ştefan Doroftei Doimăneanu

Un râs aşa mai şef pe pisicime,
Cu blana albă fără pic de pată,
S-a dumirit că şleahta din drăcime
Vrea piaţa plângerilor ocupată.

Şi-a adunat iute la sfat motanii
Spunându-le de şefi, de datorie,
De vor să-şi ţină postul, toţi golanii
Să fie alungaţi din parohie.

Cohorta de pisoi primeşte-un ordin;
În mintea lor se lăfăie prostia,
Râsu ce-l dă, cu gura lui de godin,
E mândru c-a descoperit mânia.

Zburlindu-se la ,,javre” cu bastonul
Îşi râde-n sân şi ţopăie în noapte,
La răzvrătiţi se-nfige cu plutonul,
Nu gustă glumele dacă-s necoapte.

Este de râs şi ştie foarte bine,
Dar dă alte porunci fără reţineri,
Râde la greu de ,,şarle” în suspine,
Râde în nopţi de câinii cei mai tineri.

Dar e doar râs, tot jalnică pisică
Ce zgârâie cu gaz fără-ncetare,
Va râde pân’ la urmă şi de frică
Când va veni un lup la guvernare.

De acelasi autor: 

Nedumerire

Mugurel de vers

Iubeste!