Nedumerire

nedumerire de stefan doroftei doimaneanu

Autor: Ştefan Doroftei Doimăneanu

 

Cerul plânge, astre plouă,
Stropi de lacrimi prinse-n rouă,
Steaua Nordului e-n sud,
Norii în răcori asud.

Marea iar a furat luna,
Pe nisip răsună struna,
Focul zburdă în steluţe,
Pe cer merg nişte căruţe.

Soarele se-ascunde-n zori,
Se răneşte vântu-n flori,
Evadând din curmătură
Frigul vine la căldură.

Stelele se-neacă-n mare,
Furia încă mă doare,
Ţipă liniştea în mine,
Mutilez noi foi veline…

Dorul nu mi-l mai găsesc,
Strigătele-mi răguşesc ,
Norii caută lumină…
Parcă-aş vrea să nu mai vină.

Mă frământ în fel şi chip,
Scoica râde pe nisip,
Vraja ei mă tot domină…
Doamne, fă-o să revină !

Zarea mi se-aşează-aproape 
Picurând zorii pe pleoape,
Tot privesc până departe 
Nu-i nici ziuă, nu-i nici noapte…

Parcă-o văd în depărtare,
Iar apare, iar dispare,
Prind din zbor dulce fior,
O iubesc sau o ador?

De acelasi autor: 

Mugurel de vers

Iubeste!

Fulg de nea

 

 

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.