Fluturi si ingeri

Fluturi şi ȋngeri

Autor: Carina Constantin

Romania

Spune-mi de ce mǎ nasc fluture?
Oare pentru a te iubi necondiţionat, fie cǎ eşti copac, floare, cer, nor, om, apǎ sau culoare? Oare pentru a simţi ritmul inimii tale în zbaterea rǎtǎcitǎ a aripilor mele?

Spune-mi de ce mǎ nasc fluture?
Oare pentru a mǎ cuibǎri, în singura mea zi de nemurire, în sufletul tǎu albastru, unde imi tac fiecare întrebare pentru cǎ tu îmi pui rǎspunsuri pe aripi? Oare pentru cǎ vreau sǎ poposesc in inima ta si sǎ îţi sorb polenul – adicǎ viaţa? Doar stii cǎ fluturii nu se aseazǎ pe flori ofilite…

Spune-mi de ce mor înger?
Poate tocmai pentru cǎ îngerii nu mor? Ei stau de veghe si aprind felinarul speranţelor noastre de la margine de gânduri.
Mor înger pentru a-ţi pune în urechi cântecul alb al iubirii fâlfâind mister. Mor înger si renasc fluture, la un capǎt de cer, picurând virgine emoţii pe care ţi le tatuez pe suflet cu zambet.

Si tot asa, vesnic, mǎ nasc fluture, mor înger si renasc fluture, zâmbind, într-o perpetuǎ trecere prin sufletul tǎu alb, picurând din clepsidra infinitului Univers picǎturi de Mine, picǎturi de Tine, picǎturi de Noi…