POARTA SPRE INIMA MEA
Autor:Mugurel Puscas
Există o poartă secretă,
Cuvântul condeiului meu,
Păşeşte, iubito, discretă,
Te-aştept cu un stih, la antreu.
Ea are canaturi din pagini,
Poeme ce-n dar ţi le-am dat,
Tivită-i cu rime pe margini,
Iar pragu-i din vers fermecat.
Priveşti versatilă, timidă,
Ai trece… Nu ştii cum să faci !…
De dragoste, simţi, eşti avidă…
Hai, intră în cartea cu maci !
Portiţa e doar pentru tine,
Din slove facut-am zăvor,
Cu flori și simţiri cristaline,
Te-așteaptă al tău visător.
Poetul e-o magică cheie,
Ce inimi deschide, cu dor,
Iar patima ta, de femeie,
E-un lacăt tentant, răpitor.
Poteca ce duce spre uşă,
Pavată-i cu vorbe de-amor,
A inimii mele brândușă,
Vei fi în vernalul decor.
Portiţa va sta încuiată,
Odată cu trecerea ta,
Iar cheia va fi ferecată…
Vei fi pe vecie a mea !
O carte șarmantă-i iubirea,
Coperţile ei suntem noi,
În pagini ne-om arde trăirea,
Pășind pe catrene, în doi.
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Poezii pentru sufletul meu 