Bătrâneţea
Autor: Constantin Bidulescu
Într-un sat deloc pustiu
Un moşneag bătrân de tot
Locuia cu al său fiu,
Cu nora şi un nepot.
Într-o zi ei au vorbit
Cum că moşul e-o povară
Şi să-l mute negreşit
În baraca de afară.
Cum să meargă nu putea
Ei au căutat degrabă,
Singur chiar nu reuşea,
Şi l-au transportat cu-o roabă…
– Fiule, roaba o lasă,
Ce-ai adus-o înapoi?
– O păstrez aici în casă
Că bătrâni veţi fi şi voi.
După lecţia amară
Să aducă au ieşit
Pe bătrânul de afară
Şi-mpreună-au locuit.
O concluzie apare
Din aceste rânduleţe:
Orice om de-i mic sau mare
Nu scapă de bătrâneţe.
De acelasi autor:
Descoperă mai multe la Poezii pentru sufletul meu
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Poezii pentru sufletul meu 
Mi-a placut foarte mult poezia ! Felicitari !
ApreciazăApreciază
Mulțumesc pentru frumusețea și adevărul versurilor!
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Mă bucur că a plăcut. Mulţumiri.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
FELICITARI PENTRU VERSURI , Trist este faptul ca problema batranilor neglijati ramane perpetua din genaratie in generatie . DUREROS SI NEDREPT acest comportament fata de ei sa le fie strivita si ultima picatura de DEMNITATE ce o mai au saracii .
ApreciazăApreciat de 2 persoane